Moldova va vota duminică, 28 septembrie, în cadrul alegerilor parlamentare pe care preşedintele său le-a descris drept cele mai importante din istoria acestei mici ţări. Rezultatele vor confirma dacă Moldova, o fostă republică sovietică care şi-a câştigat independenţa în 1991, va continua pe calea integrării occidentale sau se va întoarce în orbita Rusiei, scrie The Guardian, publicație citată de News.ro.
Viitorul Moldovei, o ţară cu 2,4 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, este urmărit cu atenţie pe întreg continentul. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni intrarea sub influenţa Rusiei, soartă care a lovit deja Georgia şi Belarus. „Europa nu îşi poate permite să piardă şi Moldova”, a declarat el în faţa Adunării Generale a ONU de la New York.
Moldova a dobândit un rol disproporţionat pe scena diplomatică datorită proximităţii sale faţă de Ucraina şi alianţa NATO, prin graniţa cu România, dar şi datorită traiectoriei sale. În 2021, Moldova a ales cu o majoritate confortabilă partidul pro-european şi pro-occidental Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Moldova a depus cererea de aderare la UE, a obţinut statutul de candidat în timp record şi speră acum să adere la uniune până în 2030.
Citește și: Matrioșka, campania Rusiei de a influența alegerile din Republica Moldova. Ce acuzații vin de la Chișinău
PAS, partidul Maiei Sandu, se confruntă cu provocarea opoziției
Maia Sandu a fost realeasă preşedinte în alegerile de anul trecut, dar un referendum pentru aderarea ţării la UE a fost câştigat cu o majoritate foarte mică, ridicând semne de întrebare cu privire la direcţia pe termen lung a Moldovei. Ambele scrutine au fost marcate de acuzaţii de interferenţă rusă, inclusiv o schemă masivă de mituire a alegătorilor, care se spune că a fost orchestrată de un interpus pro-rus, în cadrul căreia s-ar fi transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, adică aproximativ 10% din electoratul activ.
Acum, sondajele sugerează că partidul PAS al lui Sandu se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidelor de opoziţie pro-ruse sau pro-europene doar cu numele, care i-ar putea nega majoritatea parlamentară. Fără o majoritate solidă, guvernul ar putea avea dificultăţi în a finaliza reformele economice şi politice exigente necesare pentru aderarea la UE, în timp ce continuă să se confrunte cu sărăcia profundă, inflaţia persistentă şi un număr relativ mare de refugiaţi ucraineni.
Maia Sandu a susţinut că un guvern favorabil Moscovei ar fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”, un argument pe care liderii europeni par să îl susţină. În cadrul unei vizite extrem de simbolice la Chişinău, luna trecută, alături de liderii Franţei şi Germaniei, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat: „Nu poate exista o UE sigură, o Polonie, o Franţă şi o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.
Citește și: Florin Negruțiu: „Alegerile din Moldova sunt cruciale. Rusia nu ia concediu”
Actorii-cheie ai alegerilor parlamentare din Republica Moldova
Maia Sandu, absolventă a Universităţii Harvard şi fostă funcţionară a Băncii Mondiale, a fondat în 2016 partidul reformist de centru-dreapta PAS. Unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi este Dorin Recean, economist pro-occidental şi fost ministru de interne, care a devenit prim-ministru în februarie 2023.
Partidul PAS se confruntă cu o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, o alianţă de partide de stânga, pro-ruse, din care face parte fostul preşedinte al Moldovei, Igor Dodon, pe care Sandu l-a înlăturat din funcţie în 2020. Blocul Patriotic susţine că integrarea europeană reprezintă o ameninţare la adresa independenţei Moldovei şi doreşte strângerea legăturilor cu Rusia.
Având în vedere rezultatele atât de strânse, rolul partidelor mai mici ar putea fi crucial. Blocul Alternativa, ai cărui lideri îi includ pe primarul Chişinăului, Ion Ceban, şi pe candidatul la alegerile prezidenţiale din 2024, Alexandru Stoianoglo, încearcă să mobilizeze alegătorii centrişti deziluzionaţi de actuala putere. Pro-european ca faţadă, „Alternativa” acuză guvernul că nu a reuşit să garanteze drumuri bune, salarii şi pensii decente. Unii analişti susţin că Alternativa este un cal troian menit să atragă din sprijinul principalului partid pro-UE, păstrând în acelaşi timp un canal de influenţă către Rusia.
În ecuaţie se află şi partidul populist anti-establishment Partidul Nostru, condus de un fost primar, Renato Usatîi, care anterior avea legături strânse cu politicieni naţionalişti ruşi.
Nu se află pe buletinul de vot candidaţii legaţi de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor. Acesta a fost condamnat în 2023 pentru fraudă şi spălare de bani într-un caz care implică dispariţia unui miliard de dolari din băncile moldoveneşti în 2014 şi este, de asemenea, acuzat că ar fi instigat frauda de cumpărare în masă a voturilor de anul trecut.
Votul diasporei și al Transnistriei, crucial
După o campanie de o lună, alegătorii vor alege duminică 101 membri ai parlamentului în cadrul unui sistem proporţional.
Voturile diasporei, estimată la 1 milion de moldoveni care trăiesc în străinătate, vor fi cruciale pentru rezultate. Moldovenii care trăiesc în Europa de Vest au fost esenţiali pentru succesul partidului de guvernământ şi pentru rezultatul strâns de la referendumul pro-UE.
Un factor imprevizibil îl reprezintă cei 277.000 de alegători înregistraţi în regiunea separatistă Transnistria, care este controlată de separatiştii pro-ruşi, deşi oficial face parte din Moldova. De obicei, rata de participare la vot a fost foarte scăzută, dar analiştii spun că Rusia a intensificat dezinformarea în regiune.
Posibile rezultate ale alegerilor parlamentare din Republica Moldova
Având în vedere că sondajele de opinie arată că partidul PAS aflat la putere are un mic avantaj faţă de Blocul Patriotic, există mai multe rezultate posibile.
PAS ar putea obţine o victorie la limită, asigurând continuitatea agendei sale de reforme pro-UE. Dar un rezultat mai probabil este ca PAS să ocupe primul loc, dar să nu obţină majoritatea, ceea ce ar duce la negocieri lungi şi dificile pentru formarea unui guvern.
Unii analişti au sugerat că punctele sensibile, cum ar fi orientarea politicii externe, s-ar putea dovedi atât de dificile încât numai alegeri noi ar putea duce la ieşirea din impas.
O a treia posibilitate este victoria blocului pro-rus, cu sprijinul partidelor de centru, ceea ce ar putea slăbi calea Moldovei către UE şi agenda de reforme democratice.
Însă toate rezultatele sunt incerte, întrucât alegerile se desfăşoară pe fondul unor temeri intense de interferenţă. La începutul acestei săptămâni, autorităţile moldovene au reţinut 74 de persoane în 250 de raiduri, în legătură cu un presupus complot susţinut de Rusia pentru a incita la revolte.
Recean a acuzat Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro în încercarea de a prelua puterea şi de a „asedia ţara”. Kremlinul a respins toate acuzaţiile de amestec în alegeri.
O evaluare a riscurilor publicată de Digital Forensic Research Lab a concluzionat că Moldova se confruntă cu „ameninţări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv un război informaţional, finanţare ilicită, atacuri cibernetice şi mobilizarea interpuşilor, menite să submineze agenda pro-UE a guvernului moldovean şi să stimuleze actorii pro-ruşi”. O astfel de manipulare, combinată cu o fragmentare politică mai mare, riscă să ducă la o apatie mai mare a alegătorilor, ameninţând integritatea alegerilor, au conchis experţii.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
