Tensiunile politice și sociale din Georgia au atins un punct critic după ce guvernul condus de premierul Irakli Kobahidze a anunțat amânarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2028. Decizia, însoțită de refuzul subvențiilor bugetare europene, a declanșat proteste masive în capitala Tbilisi și în alte orașe ale țării, marcate de confruntări violente între manifestanți pro-UE și forțele de ordine.
Proteste reprimate brutal
În noaptea de joi spre vineri, poliția antirevoltă a intervenit cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă și spray-uri cu piper pentru a dispersa miile de manifestanți care scandau lozinci pro-europene și denunțau guvernul drept „pro-rus” și „ilegitim”. Protestatarii, majoritatea tineri, au încercat să pătrundă în clădirea Parlamentului, iar unii au aruncat cu artificii spre forțele de ordine. Trei polițiști au fost răniți, conform Ministerului de Interne.
Președinta țării, Salome Zourabichvili, o susținătoare vocală a integrării europene, a acuzat guvernul că a declarat „război împotriva propriului popor” și a criticat dur metodele represive ale poliției. „Aceasta nu mai este Georgia pentru care am luptat!”, a declarat Zourabichvili, ale cărei puteri sunt în mare parte ceremoniale.
O decizie controversată
Guvernul a justificat decizia invocând presiuni economice și politice, susținând că aderarea la UE ar obliga Georgia să renunțe la acorduri comerciale favorabile și la scutiri de vize cu alte state. Totuși, mulți văd această poziție ca pe un semnal al unei apropieri periculoase de Moscova, acuzând partidul de guvernare Visul Georgian că prioritizează interesele Rusiei în detrimentul viitorului european al țării.
„Guvernul autoproclamat și ilegitim a semnat trădarea poporului georgian”, a scris Ghiorghi Vașadze, lider al opoziției, pe rețelele sociale.
Relații tensionate cu Bruxelles-ul
Amânarea negocierilor reprezintă doar cel mai recent episod dintr-o relație tensionată între Georgia și Uniunea Europeană. În ciuda faptului că țara din Caucaz are înscris în Constituție obiectivul aderării la UE, Bruxelles-ul a exprimat preocupări legate de măsurile autoritare adoptate de guvernul georgian, precum legislația privind „agenții străini” și restricțiile asupra drepturilor LGBT, pe care le consideră inspirate de Rusia.
UE a oferit Georgiei statutul de țară candidată în 2023, însă progresele ulterioare au fost blocate, iar decizia recentă a guvernului de la Tbilisi riscă să amplifice izolarea internațională a țării.
Majoritatea georgienilor susțin aderarea la UE
Conform sondajelor, 80% dintre georgieni sprijină integrarea europeană, drapelul UE fiind un simbol omniprezent în spațiul public georgian. Cu toate acestea, alegerile legislative din octombrie, în care Visul Georgian a obținut o majoritate de 54%, au fost contestate de opoziție, care acuză fraude electorale și refuză să-și preia mandatele.
Viitor incert pentru Georgia
În timp ce guvernul susține că rămâne angajat față de democrație și integrarea cu Occidentul, criticii interni și externi avertizează că Georgia se îndreaptă spre un regim autoritar, aliniat intereselor Kremlinului. Într-un context regional tensionat și sub presiunea unei populații profund pro-europene, viitorul Georgiei rămâne incert.
Pe fundalul acestor evoluții, decizia de joi a fost calificată de un oficial european drept „un pas dramatic în direcția greșită”.
foto: Profimedia Images
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
