Roverul Perseverance, aparţinând NASA, a ajuns cu bine la suprafaţa planetei Marte, joi, după o călătorie de aproximativ 480 de milioane de kilometri.
Toate etapele premergătoare asolizării, desfăşurate în intervalul celor "7 minute de teroare" în care NASA nu poate transmite comenzi în timp real roverului din cauza decalajului de 11 minute dintre Pământ şi Marte, s-au derulat conform planului misiunii, relatează Agerpres.
Perseverance a intrat în atmosfera marţiană cu o viteză de aproximativ 20.000 km/h, protejat de scutul termic, după care şi-a aprins retromotoarele pentru a decelera suficient pentru a elibera paraşuta supersonică.
La aproximativ 300 de metri altitudine, paraşuta s-a desprins. Treapta de coborâre a roverului s-a activat şi a lăsat roverul să cadă în gol, susţinut de un set de cabluri lungi de 6,4 metri. Treapta de coborâre şi cablurile s-au desprins de îndată ce roţile roverului au atins solul marţian.
Membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale după ce au putut observa pe monitoare primele imagini transmise de rover din craterul Jezero.
Sistemele de bord ale roverului funcţionează în parametri normali. Perseverance este cel de-al 5-lea rover trimis de NASA pentru a explora suprafaţa lui Marte, după Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity. Perseverance este însă primul rover care va culege mostre de sol de pe Marte şi le va depozita la suprafaţa planetei de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară şi vor fi aduse pe Pământ pentru a fi studiate.
O altă particularitate a acestei misiuni este că roverul Perseverance a adus pe Marte şi un micuţ elicopter-dronă, Ingenuity, care cântăreşte aproximativ 1,8 kilograme (în gravitaţia terestră) şi are dimensiunile aproximative ale unei cutii de şerveţele. Ingenuity are însă ambiţioasa misiune de a deveni primul aparat de zbor construit de om care zboară în atmosfera unei alte planete.
Obiectivul misiunii roverului Perseverance este căutarea urmelor străvechi ale vieţii pe Marte. Dacă, în prezent, suprafaţa lui Marte este un deşert îngheţat, oamenii de ştiinţă au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roşie au existat odinioară mări, lacuri şi cursuri de apă, care alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii, cel puţin sub forma microorganismelor.
În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu se vărsa printr-o deltă într-un lac ce acoperea craterul Jezero. Zona acestei foste delte a fost aleasă pentru asolizarea roverului. Echipa Perseverance este de părere că, dacă a existat într-adevăr viaţă în trecutul planetei Marte, în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice şi alte potenţiale urme de organisme microbiene.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
