Viziunea preşedintelui american Donald Trump cu o Fâşie Gaza curăţată de locuitorii săi palestinieni şi transformată într-o staţiune balneară internaţională sub controlul SUA a reînviat o idee lansată de fapt de ginerele său, Jared Kushner, în urmă cu un an, relatează Reuters.
Propunerea, prezentată marţi de Trump într-o conferinţă de presă, a stârnit reacţii de şoc atât din partea palestinienilor, cât şi din partea criticilor occidentali, care spun că ar echivala cu o epurare etnică şi ar fi ilegală în conformitate cu dreptul internaţional.
Însă nu a fost prima dată când Trump a vorbit despre Gaza în termeni de oportunităţi de investiţii imobiliare. În octombrie anul trecut, el a declarat unui jurnalist radio că Gaza ar putea fi „mai bună decât Monaco” dacă ar fi reconstruită în mod corect, transmite News.ro.
Ce spunea Jared Kushner în urmă cu un an
Ideea unei reamenajări radicale a Fâşiei Gaza a fost vehiculată la scurt timp după ce Israelul şi-a început campania în enclava îngustă de coastă în urma atacului condus de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023. Cea mai proeminentă voce a fost chiar a lui Jared Kushner, care, în calitate de emisar special pentru Orientul Mijlociu în primul mandat al lui Trump, a contribuit la impulsionarea „Acordurilor Abraham”, ce au normalizat relaţiile dintre Israel şi o serie de ţări arabe.
„Proprietatea pe malul apei, în Gaza, ar putea fi foarte valoroasă, dacă oamenii s-ar concentra pe construirea unor mijloace de subzistenţă”, a declarat Kushner, care, la un eveniment la Harvard din februarie 2024, a descris întregul conflict arabo-israelian ca fiind „nimic mai mult decât o dispută imobiliară între israelieni şi palestinieni”.
„Este o situaţie puţin nefericită acolo, dar cred că, din perspectiva Israelului, aş face tot posibilul să mut oamenii şi apoi să fac curăţenie”, a spus el.
La fel ca socrul său, Kushner a fost el însuşi un dezvoltator imobiliar în New York înainte de primul mandat al lui Trump.
Reuters nu a putut stabili dacă Kushner, a cărui firmă de capital privat a primit investiţii din ţările din Golf, inclusiv 2 miliarde de dolari din Arabia Saudită, s-a angajat în vreo discuţie în regiune cu privire la investiţii în Gaza.
Cât de în serios trebuie luat Trump?
Au existat, de asemenea, îndoieli cu privire la cât de literal ar trebui înţeleasă propunerea lui Trump, având în vedere reputaţia sa de negociator liber, obişnuit să îşi tulbure partenerii de negociere cu atacuri din unghiuri neaşteptate.
Arabia Saudită, puterea predominantă în lumea arabă, „nu va lua această declaraţie foarte în serios”, a declarat o sursă apropiată curţii regale din Riad. „Nu a fost gândită în profunzime şi este imposibil de pus în aplicare, aşa că (Trump) va realiza în cele din urmă acest lucru”, a spus sursa.
Miercuri, Ministerul de Externe al Arabiei Saudite a declarat că regatul respinge orice încercare de a-i strămuta pe palestinieni de pe pământul lor.
Atât Autoritatea Palestiniană, cât şi Hamas au condamnat, de asemenea, remarcile lui Trump.
Pentru palestinieni, oricât de improbabilă ar părea ideea ca Gaza să devină o staţiune la malul mării, astfel de discuţii amintesc de „Nakba” sau catastrofa de după războiul din 1948 de la înfiinţarea statului Israel, când 700 000 de persoane au fugit sau au fost forţate să îşi părăsească casele.
Meme-uri cu vile pe malul mării în Gaza au apărut la începutul războiului
La începutul războiului, pe reţelele sociale au fost distribuite pe scară largă meme-uri care prezentau imagini simulate ale unor vile pe malul mării în Gaza. Adesea erau postate de pe conturi pro-israeliene ce încercau să îşi bată joc de palestinienii din Gaza, unde oficialii din domeniul sănătăţii spun că 47.000 de oameni au murit în timpul represaliilor Israelului pentru atacurile din 7 octombrie, în care au fost ucise 1.200 de persoane, potrivit bilanţului israelian.
Politicienii israelieni le-au reproşat adesea liderilor palestinieni că se concentrează pe lupta împotriva Israelului în loc să dezvolte un nou Dubai sau Singapore în zone precum Gaza, care, în ultimele două decenii, a fost supusă unei blocade ce limitează serios accesul la finanţe şi materiale de bază.
În anii trecuţi, enclava de coastă a fost o destinaţie populară pentru turiştii israelieni şi chiar şi după preluarea puterii de către mişcarea islamistă Hamas, în 2007, a existat o zonă relaxată de restaurante şi cafenele elegante pe malul mării.
Dar aspectele practice ale realizării viziunii lui Trump de a crea „Riviera Orientului Mijlociu” în Gaza, unde mişcarea islamistă Hamas încă deţine controlul ferm şi unde a existat o reacţie furibundă la comentariile sale, rămân neexplicate.
Dreptul de proprietate, o problemă în Gaza
Proprietatea funciară în Gaza este reglementată de o combinaţie complexă de reglementări şi obiceiuri care provin din legile otomane, din mandatul britanic şi din legile iordaniene, precum şi din practicile clanurilor, titlurile de proprietate fiind uneori susţinute de documente din regimurile juridice anterioare. În prezent, există restricţii severe privind cumpărarea de terenuri de către străini.
Pentru moment, după 15 luni de bombardamente, Gaza este un şantier bun pentru demolare, în cuvintele lui Trump, care va necesita 10-15 ani de reconstrucţie, potrivit emisarului său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, el însuşi un fost dezvoltator imobiliar, care săptămâna trecută a devenit oficialul american cu rangul cel mai înalt care a păşit în enclavă de la începutul războiului.
Estimările privind costul reconstrucţiei se ridică la 100 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, ţările din Golf, o potenţială sursă de investiţii în reconstrucţia Gazei, au respins cu fermitate oferirea oricărei finanţări atât timp cât calea către un stat palestinian independent rămâne închisă.
Pentru alţi potenţiali investitori, incertitudinile par să depăşească orice beneficii potenţiale, cel puţin pentru moment, potrivit analiştilor contactaţi de Reuters.
Multe dintre cele mai mari companii de construcţii din Israel şi asociaţia constructorilor au refuzat să comenteze.
„Reamenajarea la scară largă în zonele post-conflict necesită, în general, investiţii semnificative, stabilitate şi planificare pe termen lung, dar dincolo de acestea, este imposibil să evaluăm ceva concret în acest moment”, a declarat Raz Domb, analist la Leader Capital Markets din Tel Aviv, o bancă de investiţii.
Visurile coloniștilor israelieni
Un grup care a reacţionat cu entuziasm este mişcarea coloniştilor din Israel, care a visat mult timp să se întoarcă în aşezările din Gaza, abandonate în urmă cu 20 de ani sub fostul premier israelian Ariel Sharon.
În propria administraţie a lui Trump se află o serie de oficiali apropiaţi de mişcarea coloniştilor şi, deşi Trump a declarat că nu crede că aşezările evreieşti vor fi reconstruite în Gaza, comentariile sale au fost imediat preluate.
Grupurile de colonişti spun că interesul lor de a se întoarce în Gaza este motivat de legăturile biblice pe care le simt cu acest pământ, dar, cel puţin pentru moment, astfel de consideraţii au fost secundare în faţa perspectivei de a muta palestinienii.
Anul trecut, Mişcarea Nachala, care promovează aşezările evreieşti în Cisiordania, a ajutat la organizarea unei conferinţe la graniţa Fâşiei Gaza, intitulată „Pregătirea pentru reinstalarea în Gaza”, în cadrul căreia politicieni din partidul Likud al lui Netanyahu şi alţii au discutat despre planuri de „încurajare a emigrării” palestinienilor din Gaza şi de reconstruire a coloniilor.
„Presupunând că declaraţiile lui Trump cu privire la transferul locuitorilor din Gaza în alte ţări sunt transpuse în practică, trebuie să ne grăbim şi să stabilim aşezări în întreaga Fâşie Gaza”, a declarat grupul pe platforma socială X. „Nicio parte din teritoriul Israelului nu ar trebui să rămână fără colonii evreieşti”, a transmis Mişcarea Nachala.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
