Preşedintele american Donald Trump a descris dublul atac cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra oraşului ucrainean Sumî, care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117, drept o „greşeală” a ruşilor. Dar nu este vorba de aşa ceva. Atacul de duminică asupra oraşului Sumî, ca şi atacul din 4 aprilie asupra oraşului Krivoi Rog, unde o rachetă balistică rusească încărcată cu muniţie cu dispersie a ucis 20 de persoane şi a rănit 80, face de fapt parte dintr-o strategie militară rusă. Scopul este de a teroriza populaţia civilă şi de a o întoarce împotriva armatei şi guvernului ucrainean, forţându-i să ceară pacea cu Moscova, scrie POLITICO.
„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar şi cercetător la Institutul Naţional Ucrainean pentru Studii Strategice. „Scopul acestui război total este de a forţa civilii să creeze presiune asupra autorităţilor ucrainene pentru a negocia o înţelegere în termenii Rusiei. Până acum, ruşii au eşuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să îşi îndrepte ura nu către Federaţia Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el.
Este o tactică pe care ţările au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariţia războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puţine sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus, notează POLITICO, publicație citată de News.ro.
Cu toate acestea, atacurile ruseşti evidenţiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an.
După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziţie, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaţilor la Sumî, deşi ştia despre viitorul atac rusesc. Contrar a ceea ce susţine Rusia, soldaţii ucraineni nu au fost răniţi, deoarece aceştia se aflau într-un adăpost.
Artem Semenihin, primarul din Konotop, un oraş din regiunea Sumî, l-a acuzat la rândul său pe guvernatorul local de organizarea ceremoniei pentru o brigadă militară locală. El a adăugat că, prin aceasta, guvernatorul a ajutat Rusia să justifice „un atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat şi spune că el doar a fost invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.
Rusia se foloseşte de prezenţa trupelor în oraş pentru a legitima un atac care a atras condamnarea internaţională. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit două rachete balistice împotriva oraşului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean” şi că a ucis 60 de militari inamici. În plus, Moscova a acuzat Kievul că „foloseşte din nou civilii drept scuturi umane”.
Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declaraţie cu privire la prezenţa sau nu a unor soldaţi în Sumî, dar a acuzat, la rândul său, Moscova că vizează civili şi a promis represalii împotriva armatei ruse.
Indiferent dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, Rusia a folosit un limbaj similar pentru a-şi justifica şi celelalte atacuri asupra oraşelor ucrainene care au făcut victime printre civili, atrage atenţia Bilieskov.
A da vina pe armată înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a încerca să separe armata de civili, a declarat Tetiana Troşcinska, o celebră jurnalistă ucraineană. Ea spune că masacrul a fost menit să demonstreze populaţiei că dacă nu era armata, nu ar fi avut loc atacul. „Este vina voastră, ne spun duşmanii. Şi dacă, în schimb, începem să dăm vina şi pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat Troşcinska.
Militarii ucraineni nu mai stau în cazărmi de teama atacurilor
Este de înţeles că Ucraina tratează cu precauţie comentariile Moscovei, amintind că în multe cazuri oraşele sunt atacate fără niciun motiv militar. În Krivoi Rog, de exemplu, afirmaţia Rusiei că ar fi lovit o adunare a ofiţerilor NATO într-un restaurant a fost dovedită a fi fost o minciună de France24, care a arătat imagini din care reieşea că doar personalul din clădire se afla acolo în momentul atacului.
Până în prezent, astfel de tactici de război total nu au avut efectul sperat de Kremlin, a declarat Bielieskov. Dar există un sentiment tot mai răspândit în rândul civililor ucraineni că apropierea de soldaţi poate fi periculoasă.
Din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei, armata ucraineană nu îşi mai adăposteşte trupele în cazărmi. În schimb, soldaţii locuiesc în apartamente obişnuite, dar este dificil să închirieze astfel de camere, deoarece mulţi localnici se tem să nu fie loviţi de o rachetă sau o dronă rusească dacă îşi deschid uşile pentru militari.
„Pe linia frontului este aproape imposibil să găseşti o casă. La sosirea la punctul de concentrare, de multe ori trebuia să te înghesui fie în case distruse, fie în maşini”, a declarat pentru POLITICO un soldat ucrainean care s-a identificat doar cu prenumele său, Andrii. „Principalul motiv pe care l-am auzit de la cei care nu ne lăsau să închiriem o casă era: O rachetă va zbura aici din cauza voastră! Nu avem nevoie de asta”, a adăugat Andrii.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
