Lăudate de Charles Darwin, dar ameninţate, pădurile subacvatice de kelp (varec) aduc numeroase beneficii ecosistemelor. Cercetătorii semnatari ai unui articol publicat marţi au dorit să atragă atenţia asupra "importanţei" lor punând preţ pe serviciile aduse de aceste alge uriaşe, relatează AFP, citată de Agerpres.
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a analizat contribuţia algelor din familia Laminariales la pescuit (furnizează nutrienţi peştilor care sunt apoi prinşi), ciclul azotului şi captarea dioxidului de carbon (CO2).
Rezultatul: "la nivel mondial, aceste păduri de kelp au produs echivalentul a 500 de miliarde de dolari pe an", au calculat cercetătorii în jurnalul ştiinţific Nature Communications. Această estimare este de peste trei ori mai mare comparativ cu o evaluare anterioară.
Autorii au subliniat că "această evaluare nu are drept scop marketizarea pădurilor de kelp", exprimându-şi speranţa că acest lucru va "atrage atenţia asupra importanţei lor".
Aceste păduri subacvatice preţioase sunt din ce în ce mai ameninţate, în special de schimbările climatice care încălzesc oceanele.
"Orice putem face, în faţa provocării climatice, va avea un efect pozitiv" asupra acestor alge, a explicat pentru AFP Aaron Eger de la Universitatea New South Wales din Australia (UNSW Sydney) şi de la organizaţia nonguvernamentală Kelp Forest Alliance, coautor al articolului.
Eger a solicitat "reglementări mai stricte" pentru a proteja apele de poluarea provenită, spre exemplu, din apele reziduale sau agricultură.
Pentru a pune un preţ pe serviciul prestat de alge, cercetătorii au cuantificat valoarea serviciilor generate în fiecare an - tone de peşte capturat, cantităţi de CO2 sau de azot absorbite.
Principalul beneficiu vine din producţia de peşte, bazată pe potenţialul exploatabil pentru speciile consumate de om. "În studiu, am enumerat aproximativ 1.500 de specii care se găsesc în pădurile de alge. Şi o parte dintre ele au valoare economică", a notat Aaron Eger.
Cercetătorii au calculat biomasa pe metru pătrat generată în fiecare an, au estimat în ce proporţie ar putea fi extrasă în manieră durabilă şi au calculat valoarea sa de piaţă. Calculul a fost ajustat pentru a se ţine cont de dependenţa mai mare sau mai mică faţă de kelp a diferitelor specii (unii peşti nu ar putea trăi în altă parte, alţii însă sunt doar în trecere prin aceste "păduri").
Oamenii de ştiinţă au cuantificat în acelaşi mod capacităţile de stocare a fosforului, azotului şi CO2 de către alge. În cazul celui din urmă, "este o estimare a costului pentru societate pentru fiecare tonă suplimentară de carbon eliberată în atmosferă", a subliniat Aaron Eger.
Citește și: Un schelet de Tyrannosaurus rex, vândut cu peste 6 milioane de dolari
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
