Cel de-al cincilea proces - în cinai ani - al lui Nicolas Sarkozy a început luni la Tribunalul din Paris, în care fostul şef de stat este judecat, împreună cu trei foşti miniştri, cu privire la acuzaţii de finanţare ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2007 de către Libia lui Muammar al-Gaddafi, relatează AFP.
Fostul şef de stat, care purta un costum închis la culoare şi o cravată, la fel ca coinculpaţii săi, a intrat în sala de audieri cu puţin înainte de deschiderea dezbaterilor către ora locală 13.30 (14.30, ora României), trecând prin faţa unui zid de camere de luat imagini, potrivit News.ro.
În picioare în boxă, înainte de venirea completului, Nicolas Sarkozy discuta înaintea deschiderii procesului cu cei trei foşti miniştri ai săi, judecaţi împreună cu el, Brice Hortefeux, Claude Guéant şi Eric Woerth.
Cei patru s-au aşezat apoi unul lângă altul pe scaune rabatabile, în boxă.
Mai mulţi alţi inclupaţi au luat loc în vacarmul sălii pline ochi, între care Thierry Gaubert, un apropiat al lui Nicolas Sarkozy, şi intermediarul Alexandre Djouhri.
Anturajul lui Nicolas Sarkozy, în vârstă de 69 de ani, dă asigurări că acesta este ”combativ” şi ”hotărât” să-şi demonstreze nevinovăţia în ceea ce a catalogat mereu drept o ”fabulă”.
Fostul preşedinte este acuzat de faptul că a încheiat în 2005, cu ajutorul foarte apropiaţilor Brice Hortefeux şi Claude Guéant, un ”pact al corupţiei” cu extrem de bogatul dictator libian, care a căzut în 2011, care să-i ”susţină” finanţarea accesderii la Palatul Elysée.
Judecat cu privire la corupţie, tăinuire de deturnare de fonduri publice, finanţare ilegală a campaniei şi asociere de răufăcători, el riscă zece ani de închisoare şi o amendă în valoare de 375.000 de euro, dar şi o privare de drepturi civice - o ineligibilitate - de până la cinci ani.
Acuzarea este condusă de către Parchetul Naţional francez Financiar (PNF).
”Munca noastră nu este o muncă politică, nu suntem angajaţi politic”, a declarat procurorului financiar Jean-François Bohnert luni la BFMTV/RMC. ”Avem o singură busolă, şi anume legea”.
Acesta este cel de-al cincilea proces în decurs de cinci ani împotriva lui Nicolas Sarkozy, condamnat în primă instanţă şi în apel în dosarul Bygmalion - cu privire la finanţarea campaniei sale 2012, proces în care a făcut un recurs în casaţie - şi în dosarul Bismuth.
În acest ultim dosar, al ”ascultărilor”, recursul i-a fost respins la jumătatea lui decembrie, iar condamnarea a devenit defintivă la un an de închisoare cu executarea, prin purtarea unei brăţări electronice, o sancţiune fără precedent în cazul unui fost preşedinte.
El nu poartă încă o brăţară electrinică - acest lucru poate dura câteva săptămâni -, lucru care i-a permis să-şi petreacă vacanţa în Seychelles împreună cu soţia sa, cântăreaţa Carla Bruni, şi fiica lor.
AL-GADDAFI, LA PARIS
Procesul începe cu apelul inculpaţilor, părţilor civile şi martorilor, urmat de probleme de procedură, care urmează să ocupe instanţa întreaga săptămână.
Audieri au loc încă de luni, miercuri şi joi după-amiaza - până la 10 aprilie.
Nicolas Sarkozy va fi prezent, potrivit anturajului său, la fiecare audiere în prima lună, consacrată suspiciunilor cu privire la finanţare.
Părţi anexe urmează să fie abordate în săptămânile următoare.
”El va lupta împotriva construcţiei artificiale imagnată de acuzare. nu există nicio finanţare libiană a campaniei”, a declarat avocatul său Christophe Ingrain.
Potrivit acuzării ”pactul corupţiei” a fost încheiat în toamna lui 2005 la Tripoli, în cortul lui Muammar al-Gaddafi, cunoscut ca fiind generos cu vizitatorii săi străini.
Nicolas Sarkozy era la acea vreme un ministrul de Interne ambiţios şi foarte mediatizat care se gândea la alegerile prezidenţiale ”şi nu doar când se bărbierea”. Vizita sa era consacrată în mod oficial imigraţiei clandestine.
Acuzarea nu a putut să stabilească o sumă totală exactă a presupusei finanţări.
Însă, după zece ani de anchete, un ”fascicul de indicii” i-a convins pe judecătorii de instrucţie de această susţinere financiară, care ar fi trecut prin Claude Guéant şi Brice Hortefeux, la acea vreme garda apropiată a lui Nicolas Sarkozy.
Ce ar fi oferit în schimb? Mai întâi o reabilitare internaţională. Al-Gaddafi avea să fie primit cu mare pompă de către Nicolas Sarkozy, proaspăt ales preşedinte într-o vizită controversată la Paris, prima de trei decenii la acea vreme.
Dar şi semnarea unor contracte grase şi acordarea unui ajutor juridic lui Abdallah Senoussi, directorul servciilor libiene de informaţii, condamnat pe viaţă - în absenţă - în Franţa cu privire la rolul pe care a fost găsit vinovat că l-a jucat într-un atentat vizând un avion de tip McDonnell Douglas DC-10 al companiei UTA în 1989, soldat cu 170 de morţi, inclusiv 54 de francezi. Aproximativ 20 de rude s-au constituit părţi civile în proces.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
