Paul Biya, preşedintele Camerunului, în vârstă de 92 de ani, va candida pentru al optulea mandat la alegerile programate la 12 octombrie, se arată într-un mesaj publicat duminică pe contul oficial al şefului statului pe reţeaua X.
„Sunt candidat la alegerile prezidenţiale. Fiţi siguri că determinarea mea de a vă servi este pe măsura urgenţei provocărilor cu care ne confruntăm”, se arată în postarea de pe contul oficial.
Biya, care candidează pentru un nou mandat care l-ar putea menţine la putere până la vârsta de aproape 100 de ani, a ajuns la putere în urmă cu peste patru decenii, în 1982, când predecesorul său, Ahmadou Ahidjo, a demisionat.
Sănătatea sa face frecvent obiectul speculaţiilor, cel mai recent anul trecut, când a dispărut din ochii publicului timp de 42 de zile.
Candidatura sa era larg anticipată, dar nu a fost confirmată oficial până la postarea de duminică pe reţelele sociale. Biya a scris regulat pe contul său X în perioada premergătoare anunţului.
În 2018, pentru prima dată el a folosit reţelele sociale pentru a-şi anunţa candidatura la alegerile prezidenţiale din acel an, marcând o rară implicare directă cu publicul pe platformele digitale.
Membrii partidului de guvernământ, Mişcarea Democratică Populară din Camerun (CPDM), şi alţi susţinători au cerut public, încă de anul trecut, ca Biya să candideze pentru un nou mandat. Însă partidele de opoziţie şi unele grupuri ale societăţii civile susţin că lunga sa guvernare a împiedicat dezvoltarea economică şi democratică.
Doi foşti aliaţi au părăsit coaliţia de guvernare şi au anunţat că vor candida separat la alegeri.
Anunţul de duminică va relansa cu siguranţă dezbaterea privind capacitatea lui Biya de a-şi exercita funcţia. Acesta apare rar în public, delegând adesea responsabilităţile către puternicul şef de cabinet al preşedinţiei.
În octombrie anul trecut, el s-a întors în Camerun după o absenţă de 42 de zile, care a stârnit speculaţii că ar fi bolnav. Guvernul a afirmat că este bine, dar a interzis orice discuţie despre starea sa de sănătate, spunând că este o chestiune de securitate naţională.
Biya a eliminat limitele mandatului în 2008, deschizându-şi calea pentru a candida pe termen nelimitat. El a câştigat alegerile din 2018 cu 71,28% din voturi, deşi partidele de opoziţie au susţinut că au existat nereguli pe scară largă, transmite Agerpres.
Camerun a avut doar doi preşedinţi de la independenţa faţă de Franţa şi Marea Britanie la începutul anilor 1960
Ţara producătoare de cacao şi petrol din Africa Centrală, care a avut doar doi preşedinţi de la independenţa faţă de Franţa şi Marea Britanie la începutul anilor 1960, se va confrunta probabil cu o criză de succesiune haotică dacă Biya ar deveni prea bolnav pentru a rămâne în funcţie sau ar deceda.
Pe lângă Biya, mai multe personalităţi ale opoziţiei şi-au declarat intenţia de a candida, printre care Maurice Kamto, candidatul care a ocupat locul al doilea în alegerile din 2018, din cadrul Mişcării Renaşterii Cameruneze, Joshua Osih, din Frontul Social-Democrat, avocatul Akere Muna şi Cabral Libii, din Partidul Camerunez pentru Reconciliere Naţională.
Toţi au criticat lunga guvernare a lui Biya şi au cerut reforme pentru a asigura alegeri corecte în 2025.
Provocări economice şi insecuritate pe mai multe fronturi
Sub conducerea lui Biya, Camerunul s-a confruntat cu provocări economice şi insecuritate pe mai multe fronturi, inclusiv un conflict separatist de lungă durată în regiunile sale vorbitoare de limbă engleză şi incursiuni continue ale grupului insurgent islamist Boko Haram în nord.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
