Kremlinul a declarat luni că „respinge categoric” acuzaţiile autorităţilor din Moldova potrivit cărora se amestecă în viitoarele alegeri prezidenţiale din ţară şi în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, relatează TASS şi The Moscow Times.
„Respingem categoric aceste acuzaţii”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altora”, a subliniat el, potrivit News.ro.
„Există încă mulţi oameni în Moldova care susţin să aibă relaţii bune cu ţara noastră”, a adăugat Dmitri Peskov. „Acestor oameni li se refuză dreptul de a avea propria lor reprezentare politică, mass-media este restricţionată să acopere procesul electoral, iar politicienilor li se interzice să-şi exprime sprijinul pentru stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”, a afirmat Peskov.
„Din păcate, acestea sunt procesele la care asistăm acum la Chişinău”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dar acestea nu sunt încercările noastre de a interveni”, a subliniat Peskov.
În opinia sa, „fapt rămâne că acolo există multe forţe politice şi cetăţeni care doresc să aibă relaţii bune cu Rusia, iar acest drept le este refuzat”.
Alegătorii din Moldova se vor prezenta duminică la urne pentru a-l alege pe următorul preşedinte al ţării. Printre candidaţi se numără preşedinta în exerciţiu, proeuropeana Maia Sandu, fostul procuror Alexandr Stoianoglo - care este susţinut de Partidul Socialist, pro-Rusia - şi alţi nouă pretendenţi. În aceeaşi zi, un referendum va întreba alegătorii dacă ar trebui modificată Constituţia pentru a face din aderarea la UE o aspiraţie oficială a ţării, similar cu modificările aduse Constituţiei Georgiei în 2017.
La începutul acestei luni, poliţia moldoveană a declarat că a descoperit o vastă schemă de cumpărare a voturilor, prin care 15 milioane de dolari care ar fi fost transferaţi din Rusia de către persoane legate de oligarhul fugar şi fostul politician Ilan Şor.
Şor, care trăieşte în prezent în Rusia şi a fost condamnat în lipsă pentru fraudă anul trecut, a susţinut că plăţile au fost legale şi a acuzat autorităţile moldovene de transformarea ţării într-un „stat poliţienesc”.
Ca răspuns la presupusa ingerinţă rusă, Uniunea Europeană a aprobat sancţiuni împotriva a cinci persoane şi a unei entităţi înainte de alegerile din Moldova.
Fostă republică sovietică, Moldova a fost divizată timp de decenii între strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană şi menţinerea unor relaţii amiabile cu Moscova.
Maia Sandu, care l-a învins pe fostul preşedinte Igor Dodon în 2020, a promis iniţial să echilibreze relaţiile între Occident şi Rusia. Cu toate acestea, relaţiile cu Moscova s-au înrăutăţit de la invazia la scară largă a Ucrainei, Sandu acuzând Kremlinul de amestec în politica moldovenească.
UE, care a acordat Moldovei statutul de candidat în iunie 2022, a anunţat săptămâna trecută un sprijin financiar record de 1,8 miliarde de euro (2 miliarde de dolari) pentru ţară.
Votul de duminică va avea loc pe fondul unei crize economice cauzate de creşterea preţurilor la energie şi de critici dure la adresa autorităţilor, scrie TASS. O serie de forţe de opoziţie, inclusiv blocul Victoria, nu au fost autorizate să participe la procesul electoral şi au reclamat, de asemenea, presiuni din partea forţelor de ordine. În plus, cele mai mari canale TV din ţară, care ofereau o platformă opoziţiei, au fost închise. Liderilor blocului le-au fost blocate conturile de Facebook şi Instagram şi canalele Telegram, arată agenţia de presă oficială a Kremlinului.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
