Japonia a anunţat luni că sedimente care conţin elemente de pământuri rare au fost extrase de la o adâncime de 6.000 de metri în timpul unei misiuni de testare pe mare, în cadrul căreia se încearcă reducerea dependenţei sale de Beijing pentru aceste minerale strategice, relatează AFP.
Conform guvernului de la Tokyo, aceasta este prima încercare mondială de a extrage elemente de pământuri rare din ape cu o astfel de adâncime.
"Detaliile vor fi analizate, inclusiv cantitatea exactă de elemente de pământuri rare conţinute" în probă, a declarat Kei Sato, purtător de cuvânt al guvernului. El a numit descoperirea "o realizare semnificativă, atât în ceea ce priveşte securitatea economică, cât şi în legătură cu dezvoltarea maritimă".
Proba a fost extrasă de nava de cercetare japoneză Chikyu, care a plecat la mijlocul lunii ianuarie spre îndepărtata insulă japoneză Minami Torishima din Oceanul Pacific. Apele din jur sunt considerate potenţial bogate în minerale valoroase.
Acest anunţ survine pe fondul presiunii tot mai mari asupra Japoniei din partea Chinei, principalul furnizor mondial de pământuri rare, după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a sugerat în noiembrie că Tokyo ar putea răspunde militar la un atac asupra Taiwanului, o insulă a cărei suveranitate este revendicată de Beijing.
Beijingul a blocat exportul către Japonia de produse "cu dublă utilizare" cu potenţiale aplicaţii militare, alimentând îngrijorările din Japonia cu privire la o posibilă perturbare a aprovizionării cu pământuri rare, dintre care unele se află pe lista bunurilor cu dublă utilizare a Chinei.
"Pământurile rare", 17 elemente metalice care nu sunt deosebit de rare, dar sunt dificil şi costisitor de extras, sunt esenţiale pentru sectoare întregi ale economiei (auto, energie regenerabilă, tehnologie digitală, apărare), utilizate în fabricarea de magneţi puternici, catalizatori şi componente electronice.
Se estimează că zona din jurul Minami Torishima, situată în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, conţine peste 16 milioane de tone de pământuri rare, ceea ce, conform cotidianului de afaceri Nikkei, ar face din aceasta al treilea cel mai mare zăcământ din lume.
Aceste zăcăminte bogate conţin echivalentul a 730 de ani de consum global actual de disprosiu, utilizat în magneţi de înaltă performanţă pentru telefoane şi maşini electrice, şi 780 de ani de ytriu, o componentă utilizată în lasere, a calculat Nikkei.
Ecologiştii avertizează însă că această operaţiune minieră ameninţă ecosistemele şi va perturba fundul mării.
Această problemă a devenit o sursă de tensiune geopolitică, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la dorinţa preşedintelui american Donald Trump de a accelera această practică în apele internaţionale.
Autoritatea Internaţională pentru Fundul Mării (ISA), care guvernează fundul oceanic dincolo de apele naţionale, doreşte să adopte un cod global pentru a reglementa mineritul în adâncime.
Misiunea de testare japoneză, însă, a fost efectuată în apele teritoriale ale arhipelagului.
"Dacă Japonia ar putea extrage continuu elemente de pământuri rare în jurul Minami Torishima, ar asigura lanţurile naţionale de aprovizionare pentru sectoarele cheie", a declarat pentru AFP Takahiro Kamisuna, cercetător asociat la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).
"În mod similar, acesta ar fi un atu strategic major pentru guvernul Takaichi pentru a reduce semnificativ dependenţa de China în ceea ce priveşte aprovizionarea", a adăugat el.
Beijingul şi-a folosit mult timp dominaţia în domeniul pământurilor rare ca pârghie geopolitică, inclusiv în războiul său comercial cu administraţia preşedintelui american Donald Trump.
China reprezintă aproape două treimi din producţia minieră de pământuri rare la nivel mondial şi 92% din producţia rafinată, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), transmite Agerpres.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
