Doctorii Stephen Hauser şi Alberto Ascherio au fost recompensaţi sâmbătă cu prestigiosul premiu Breakthrough, supranumit "Oscarul ştiinţei", pentru cercetările lor care au revoluţionat fiecare în parte studiul sclerozei multiple, o boală neurodegenerativă care afectează circa trei milioane de persoane în întreaga lume.
Premiul este o recunoaştere a deceniilor de muncă dedicate de neurologul american şi de epidemiologul italian acestei boli autoimune, mult timp considerată un mister total.
Amândoi au extins graniţele înţelegerii sclerozei multiple: unul a elucidat răspunsul imun care stă la originea ei, deschizând calea spre tratamente, iar celălalt a confirmat implicarea unui virus.
Povestea începe cu mai bine de 45 de ani în urmă, odată cu întâlnirea cu o pacientă numită Andrea, "o tânără femeie extraordinar de talentată, care era deja avocată şi lucra la Casa Albă", a povestit Hauser pentru AFP, transmite Agerpres.
"Apoi, scleroza multiplă a apărut brusc şi i-a distrus viaţa", a adăugat el. "Îmi amintesc că am văzut-o incapabilă să vorbească, paralizată pe partea dreaptă, incapabilă să înghită şi, în scurt timp, incapabilă să respire singură, şi m-am gândit că este cel mai nedrept lucru pe care l-am văzut vreodată în medicină".
Un moment revelator pentru medicul care avea atunci 27 de ani şi care a decis să îşi dedice viaţa studierii acestei boli.
"Neverosimil"
"La acea vreme nu aveam niciun tratament pentru scleroza multiplă şi domnea un oarecare pesimism cu privire la posibilitatea de a dezvolta unul", îşi aminteşte cercetătorul, care are acum 74 de ani şi este directorul Institutului de Neuroştiinţe de la Universitatea din California (UCSF).
Se ştia deja că această boală, care afectează sistemul nervos central şi provoacă perturbări motorii şi cognitive debilitante, este cauzată de o reacţie exagerată a sistemului imunitar, însă comunitatea ştiinţifică considera că limfocitele T, un tip de globule albe, sunt singurele "vinovate".
Această ipoteză avea să fie pusă sub semnul întrebării de Hauser. Desfăşurând, împreună cu colegii săi cercetări pe marmosete, el a reuşit să reproducă leziuni neurologice identice cu cele observate la oameni, datorită ideii unui coleg de a studia rolul limfocitelor B, un alt tip de globule albe.
O implicare "biologic neverosimilă", le-a replicat agenţia americană responsabilă cu cercetarea medicală, care le-a respins cererea de finanţare pentru un studiu clinic.
Convinşi însă de idee, Hauser şi echipa sa au reuşit totuşi să realizeze studiul cu sprijinul unui laborator farmaceutic, iar în vara anului 2006, au apărut rezultatele: tratamentele administrate pacienţilor, care ţinteau limfocitele B, au produs o "reducere spectaculoasă, de peste 90%, a inflamaţiei cerebrale".
Această revoluţie a deschis calea pentru comercializarea unor tratamente care încetinesc progresia bolii la numeroşi pacienţi, însă a ridicat şi multe alte întrebări, în special privind mecanismul prin care globulele albe ajung să se întoarcă împotriva organismului.
Boală a emisferei nordice
Această întrebare s-a aflat în centrul preocupărilor doctorului Alberto Ascherio, în prezent profesor la prestigioasa Universitate Harvard, care a investigat prevalenţa cazurilor de scleroză multiplă în emisfera nordică.
"Distribuţia geografică a cazurilor de scleroză este destul de frapantă", a explicat el pentru AFP, boala fiind "foarte puţin răspândită în ţările tropicale şi apropiate de Ecuator". Întrebându-se asupra motivelor unei asemenea disparităţi, Ascherio a avansat ipoteza implicării unui virus. O teorie care s-a dovedit a fi corectă.
După ce a urmărit timp de peste 20 de ani milioane de tineri înrolaţi în armata americană, echipa condusă de el a confirmat în 2022 legătura dintre scleroza multiplă şi virusul Epstein-Barr, un virus foarte comun, responsabil şi de mononucleoza infecţioasă.
Deşi "majoritatea persoanelor infectate cu virusul Epstein-Barr nu vor dezvolta niciodată scleroză multiplă, (...) boala apare doar la indivizi care au fost infectaţi anterior cu acest virus", a rezumat profesorul de 72 de ani.
Infecţia este, aşadar, necesară, dar nu este suficientă pentru declanşarea bolii. Această descoperire reaprinde speranţele privind dezvoltarea de noi tratamente şi metode de prevenţie. Până în prezent, scleroza multiplă nu poate fi vindecată, iar tratamentele care îi încetinesc progresia nu sunt eficace la toţi pacienţii.
Un progres care ar putea fi benefic şi pentru studierea altor patologii. "Încercăm acum să extindem investigaţia noastră pentru a studia rolul infecţiilor virale în alte boli neurodegenerative, precum Alzheimer sau boala Charcot", a explicat Ascherio. O legătură încă teoretică, dar care dispune de "anumite elemente" în favoarea sa, dă asigurări epidemiologul.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
