Alegerea succesorului lui Dalai Lama, liderul spiritual al budiştilor tibetani, este o chestiune de mare interes nu numai pentru milioane de adepţi ai religiei sale, ci şi pentru China, India şi Statele Unite, din motive strategice, scrie Reuters, agenție de presă citată de News.ro.
Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, care împlineşte 90 de ani, este considerat una dintre cele mai influente personalităţi ale lumii, cu adepţi care depăşesc cu mult graniţele budismului.
Tradiţia tibetană susţine că sufletul unui călugăr budist în vârstă se reîncarnează după moarte.
Cum a fost ales actualul Dalai Lama
Al 14-lea Dalai Lama s-a născut la 6 iulie 1935, sub numele de Lhamo Dhondup, într-o familie de fermieri din provincia Qinghai, în nord-vestul îndepărtat al Chinei.
El a fost identificat ca fiind o reîncarnare la vârsta de doar doi ani de către o echipă de căutare trimisă de guvernul tibetan. Decizia a fost luată pe baza mai multor semne, cum ar fi o viziune revelată unui călugăr în vârstă, potrivit site-ului web al Dalai Lama. Căutătorii au fost convinşi când copilul a identificat obiectele personale ale celui de-al 13-lea Dalai Lama cu fraza „Este al meu, este al meu”.
În februarie 1940, Lhamo Thondup a fost instalat oficial ca lider spiritual al tibetanilor într-o ceremonie la Palatul Potala din Lhasa, actuala capitală a Regiunii Autonome Tibet.
Cum va fi ales succesorul său, al 15-lea Dalai Lama
Dalai Lama trăieşte în exil în nordul Indiei din 1959, după ce a fugit după o revoltă eşuată împotriva comunismului lui Mao Zedong.
În cartea sa ,„Vocea celor fără voce”, publicată în martie 2025, Dalai Lama a spus că succesorul său se va naşte în afara Chinei.
El a scris că va dezvălui detalii despre succesiunea sa în jurul datei la care va împlini 90 de ani. Miercuri, 2 iulie, el a pus capăt anilor de aşteptare pe această temă, afirmând că instituţia seculară a Dalai Lama va continua să existe şi că Gaden Phodrang Trust are autoritatea exclusivă de a recunoaşte reîncarnarea sa. Gaden Phodrang Trust este o organizaţie non-profit înfiinţată de Dalai Lama. Aceasta sprijină activitatea spirituală şi umanitară a Dalai Lama.
La începutul acestei săptămâni, în timpul unui discurs ţinut în oraşul Dharamshala, din nordul Indiei, el a declarat: „Va exista un fel de cadru în care vom putea discuta despre continuarea instituţiei Dalai Lama”.
Într-un discurs din 2011, Dalai Lama a menţionat că budiştii cu adevărat iluminaţi pot „manifesta o emanaţie înainte de moarte”. Unii experţi au speculat că el ar fi sugerat posibilitatea pregătirii unui succesor în timpul vieţii sale, dar oficialii tibetani au declarat că acest lucru este puţin probabil.
„El a spus că această instituţie va continua, ceea ce înseamnă că reîncarnarea sa se va naşte”, a explicat Dolma Tsering Teykhang, vicepreşedintele parlamentului tibetan în exil. „Dalai Lama al nostru se va reîncarna, iar instituţia va continua”, a punctat Teykhang.
Parlamentul tibetan în exil, cu sediul în Dharamshala, la fel ca Dalai Lama, a declarat că a fost instituit un sistem pentru ca guvernul în exil să-şi continue activitatea în timp ce oficialii Gaden Phodrang Trust îl caută şi îl identifică pe succesorul celui de-al 14-lea Dalai Lama.
Ce spune China. Dalai Lama le-a cerut tibetanilor să nu accepte "un candidat ales în scopuri politice"
China afirmă că liderii săi au dreptul de a aproba succesorul lui Dalai Lama şi că ritualul de selecţie, în cadrul căruia numele posibilelor reîncarnări sunt extrase dintr-o urnă de aur, a avut loc încă din 1793, în timpul dinastiei Qing.
Miercuri, la câteva ore după anunţul lui Dalai Lama, Ministerul chinez de Externe a reiterat că țara sa trebuie să aprobe reîncarnarea. Succesiunea lui Dalai Lama trebuie să respecte legile şi reglementările chineze, precum şi ritualurile religioase şi convenţiile istorice, a declarat Mao Ning, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
China susţine că reîncarnarea Dalai Lama trebuie decisă în conformitate cu legile naţionale care decretează utilizarea urnei de aur şi naşterea reîncarnărilor în interiorul graniţelor Chinei.
Dar mulţi tibetani sunt sceptici în legătură cu orice rol al Chinei în această selecţie. Este inadecvat ca regimul comuniştilor chinezi, care resping religia, „să se amestece în sistemul reîncarnării liderilor spirituali, cu atât mai puţin în cel al lui Dalai Lama”, a declarat liderul budist. În cartea sa, el a cerut tibetanilor să nu accepte „un candidat ales în scopuri politice de către oricine, inclusiv de către cei din Republica Populară Chineză”, referindu-se la ţară prin denumirea sa oficială.
Beijingul îl califică pe Dalai Lama, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 1989 pentru că a menţinut vie cauza tibetană, drept „separatist” şi interzice afişarea fotografiei sale sau orice manifestare publică de devotament faţă de el.
În martie 2025, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că Dalai Lama este un exilat politic care „nu are niciun drept să reprezinte poporul tibetan”.
China neagă că ar suprima drepturile poporului tibetan şi afirmă că dominaţia sa a pus capăt iobăgiei şi a adus prosperitate într-o regiune înapoiată.
În 1995, Beijingul l-a numit pe Gyaltsen Norbu al 11-lea Panchen Lama, a doua personalitate în ierarhia budismului tibetan. Dalai Lama îşi anunţase anterior propria alegere, un băiat de şase ani, dar copilul a fost luat de autorităţi şi a dispărut din ochii publicului.
Ce rol ar putea juca India și SUA
În afară de Dalai Lama, se estimează că India găzduieşte peste 100.000 de budişti tibetani care sunt liberi să studieze şi să lucreze acolo.
Mulţi indieni îl venerează, iar experţii în relaţii internaţionale spun că prezenţa sa în India oferă New Delhi o anumită influenţă asupra rivalei sale, China.
Statele Unite, care se confruntă cu o concurenţă tot mai mare din partea Chinei pentru dominaţia globală, au afirmat în repetate rânduri că sunt angajate în promovarea drepturilor omului pentru tibetani.
Congresmenii americani au declarat anterior că nu vor permite Chinei să influenţeze alegerea succesorului Dalai Lama.
În 2024, preşedintele american Joe Biden a semnat o lege care presează Beijingul să rezolve disputa legată de cererile Tibetului pentru o mai mare autonomie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
