Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump a primit doar o mică parte din cele 17 miliarde de dolari promise pentru Gaza, ceea ce l-a împiedicat pe preşedintele SUA să avanseze cu planul privind viitorul enclavei palestiniene distruse, au declarat surse pentru Reuters, potrivit Agerpres.
Cu zece zile înainte ca atacurile americano-israeliene asupra Iranului să arunce regiunea în război, Trump a găzduit o conferinţă la Washington, la care statele arabe din Golf au promis miliarde pentru guvernarea şi reconstrucţia Gazei, după doi ani de distrugeri de către Israel.
Planul prevede reconstrucţia la scară largă a enclavei de coastă după dezarmarea grupării militante palestiniene Hamas - ale cărei atacuri asupra Israelului au declanşat asaltul asupra Gazei - şi retragerea trupelor israeliene.
Promisiunile de finanţare erau destinate şi să finanţeze activităţile unui Comitet Naţional pentru Administrarea Gazei (NCAG) aflat la început de drum, un grup de tehnocraţi palestinieni susţinuţi de SUA, care intenţionează să preia controlul asupra Gazei de la Hamas.
Într-o declaraţie publicată vineri pe reţelele de socializare după apariţia articolului Reuters, Consiliul pentru Pace a negat că ar avea probleme de finanţare.
"Consiliul pentru Pace este o organizaţie suplă, axată pe execuţie, care solicită capital după cum este necesar. Nu există constrângeri de finanţare. Până în prezent, toate cererile de finanţare au fost îndeplinite imediat şi integral", a precizat Consiliul.
Reprezentanţii NCAG nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii, notează Reuters.
Doar trei țări au dat bani pentru Consiliul lui Trump
Una dintre surse, o persoană cu cunoştinţe directe despre operaţiunile Consiliului pentru Pace, a declarat că din zece ţări care au promis fonduri, doar trei, Emiratele Arabe Unite, Maroc şi SUA, au contribuit cu finanţare.
Sursa a spus că finanţarea de până acum este sub un miliard de dolari, dar nu a oferit mai multe detalii. Războiul din Iran "a afectat totul", exacerbând dificultăţile anterioare de finanţare, a afirmat sursa.
NCAG nu a putut intra în Gaza atât din cauza problemelor de finanţare, cât şi din cauza celor de securitate, a adăugat sursa. Chiar şi după ce s-a convenit un armistiţiu în octombrie anul trecut, atacurile israeliene au ucis cel puţin 700 de persoane în Gaza, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii de acolo, în timp ce atacurile militanţilor au provocat moartea a patru soldaţi, conform Israelului.
A doua sursă, un oficial palestinian familiarizat cu situaţia, a declarat că Consiliul a informat Hamas şi alte facţiuni palestiniene că NCAG nu poate intra în Gaza în acest moment din cauza lipsei de finanţare.
"Nu sunt disponibili bani în prezent", a spus oficialul, citând o informare a emisarului consiliului, Nickolay Mladenovas, către grupurile palestiniene.
Hamas a declarat în repetate rânduri că este gata să predea guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct al Autorităţii Palestiniene, care exercită în prezent o autonomie limitată în anumite părţi din Cisiordania ocupată de israelieni.
Comitetul lui Shaath este menit să preia controlul ministerelor din Gaza şi să conducă forţa de poliţie.
El şi cei 14 membri ai comitetului său au fost adunaţi într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofiţeri americani şi egipteni, a declarat o sursă diplomatică.
Reabilitarea Gazei, unde patru cincimi din clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, a fost estimată de instituţiile globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Planul ezitant pentru viitorul Gazei seamănă cu alte iniţiative ambiţioase ale lui Trump, care a încercat să se prezinte ca un pacificator mondial, dar are dificultăţi în a pune capăt războiului din Ucraina, aşa cum a spus că va face, şi se confruntă cu o presiune severă imediată în privinţa armistiţiului din această săptămână cu Iranul.
Egiptul, care a găzduit discuţiile de dezarmare, a invitat Hamas la mai multe întâlniri sâmbătă, potrivit unei surse din cadrul grupării militante.
Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în control asupra unei zone depopulate care cuprinde peste jumătate din Gaza, Hamas fiind la putere într-o fâşie îngustă de coastă.
Consiliul lui Trump a condus negocierile cu Hamas şi alte facţiuni palestiniene privind dezarmarea. Israelul spune că Hamas trebuie să depună armele înainte de a-şi retrage trupele din Gaza, iar Hamas afirmă că nu se va conforma fără garanţii privind retragerea Israelului şi încetarea atacurilor în Gaza.
Sursa diplomatică familiarizată cu discuţiile de dezarmare a declarat că acestea rămân într-un impas şi se teme că Israelul caută o scuză pentru a relansa o ofensivă la scară largă asupra Gazei.
Oficialii militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu îşi depune armele.
Războiul din Gaza a început cu atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morţi, conform bilanţurilor israeliene.
Campania Israelului care a urmat, desfăşurată timp de doi ani, a ucis peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, conform autorităţilor sanitare din Gaza, şi a răspândit foametea şi a strămutat cea mai mare parte a populaţiei teritoriului.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
