Regina Margrethe a II-a a Danemarcei, care se află pe tronul ţării sale de 52 de ani, va abdica la 14 ianuarie 2024 în favoarea fiului ei cel mare, prinţul moştenitor Frederik, care va purta numele de Frederik al X-lea.
Va fi pentru prima dată în ultimii 900 de ani când un suveran danez va abdica. În 1146, regele Erik al III-lea a ales să se călugărească.
Cinci lucruri de știut despre monarhia daneză
Record de longevitate
Margrethe a II-a, monarhul cu cea mai lungă domnie de pe continentul european de la moartea verişoarei sale îndepărtate, Elisabeta a II-a, şi totodată singura femeie care deţine statutul de regină cu drepturi depline, se află, de asemenea, la conducerea uneia dintre cele mai vechi monarhii din lume.
Danemarca este un regat încă din vremea vikingilor şi a domniei lui Gorm cel Bătrân (decedat în jurul anului 958), care a fost succedat de fiul său, Harald Dinte Albastru, devenit celebru în întreaga lume pentru că a dat numele tehnologiei wireless Bluetooth.
Margrethe a II-a şi Frederik al X-lea fac parte din casa regală Glucksburg, o ramură a casei Oldenburg, aflată la conducerea Danemarcei din 1448.
Suverana daneză ar fi putut să nu devină niciodată regină, deoarece abia în 1953, când ea avea 13 ani, o femeie a fost autorizată să urce pe tronul danez.
Fiul cel mare al reginei îi ia locul
Fredrik al X-lea va deveni rege prin proclamare şi nu va purta coroana Danemarcei, care este expusă la Castelul Rosenborg.
Încoronarea a fost abolită în secolul al XVII-lea, când monarhia daneză a devenit ereditară. A fost înlocuită de o ceremonie de ungere cu mir a noului suveran, până în 1840.
Spre deosebire de tradiţia altor monarhii europene, suveranul danez nu depune un jurământ şi nu are loc nicio ceremonie care să reunească şefi de stat şi capete încoronate din alte ţări.
Număr mai mic al membrilor Casei Regale
Renumită pentru modernizarea subtilă a imaginii monarhiei daneze în timpul domniei sale de 52 de ani, regina Margrethe a II-a a restrâns, de asemenea, dimensiunea Casei Regale.
Pe 1 ianuarie 2023, ea le-a retras titlurile princiare celor patru copii ai fiului ei cel mic pentru a le permite să ducă o viaţă mai normală, "fără a fi constrânşi de consideraţiile şi obligaţiile speciale pe care le implică o afiliere oficială la Casa Regală".
Deocamdată, copiii noului cuplu regal îşi vor păstra titlurile, însă doar cel mai mare dintre ei va primi un apanaj când va deveni adult, o decizie luată în 2016.
Popularitate în rândul danezilor
Regina Margrethe a II-a a reuşit să unească întreaga Danemarcă în spatele monarhiei. Când a urcat pe tron în 1972, doar 45% dintre danezi mai susţineau monarhia, restul fiind de părere că cea mai veche dinastie regală supravieţuitoare din Europa nu era potrivită pentru o democraţie modernă, scrie Agerpres.
În prezent, procentul celor care sunt în favoarea monarhiei este de peste 80%, iar peste 80% dintre danezi cred, de asemenea, că regina lor a luat decizia corectă atunci când a ales să abdice.
Aproximativ patru din cinci locuitori ai Danemarcei consideră că noul suveran - celebru pentru pasiunea sa pentru sport (a creat o cursă de alergare ultra-populară, Royal Run, în 2018) şi pentru apărarea mediului înconjurător - va fi un rege bun.
8 euro pe an dă fiecare danez pentru Casa Regală
În fiecare an, Guvernul danez alocă o sumă de bani pentru funcţionarea Casei Regale, deoarece regele, al cărui rol este în mare măsură simbolic, este şi şeful statului.
Alocaţia totală se ridică la 121,4 milioane de coroane daneze (16,3 milioane de euro), însă, potrivit experţilor, costurile asociate cu familia regală sunt de cel puţin trei ori mai mari, în principal din cauza întreţinerii reşedinţelor regale şi a iahtului regal, Daneborg.
Totuşi, chiar şi în ipoteza în care acea sumă ar fi de 386 de milioane de coroane pe an, cheltuielile ocazionate de întreţinerea Casei Regale ar fi astfel de doar 65 de coroane (8 euro) pe an pentru fiecare danez.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
