De miercuri, mii de credincioși sunt așteptați în piața Sfântul Petru pentru a urmări alegerea succesorului papei Francisc. Costurile ceremonialului cad în sarcina Vaticanului, subiect pe marginea căruia păstrează însă discreția, iar statul italian, conform Tratatului de la Latran din 1929, își asumă costurile legate de securitate.
În 2005, moartea papei Ioan Paul al II-lea și alegerea succesorului său, Benedict al XVI-lea, au însemnat o gaură de șapte milioane de euro în finanțele deja fragile ale Vaticanului, potrivit bilanțului publicat de Sfântul Scaun.
Însă de la un an la altul, Vaticanul dă dovadă de o tot mai mică transparență în ceea ce privește cheltuielile sale, iar deficitul crește de la an la an. Astfel, după demisia istorică a lui Benedict al XVI-lea în 2013, Sfântul Scaun nu a oferit detalii despre costul conclavului care a dus la alegerea papei Francisc. A raportat în schimb un deficit de 24 de milioane de euro în acel an, transite AFP, citată de Agerpres.
11.900 de agenți de ordine
Primarul Romei din acea vreme, Gianni Alemanno, a cerut statului să vină în ajutorul municipalității și a evaluat la 4,5 milioane de euro costurile legate de transportul public, creșterea cheltuielilor destinate agenților muncipali, dar mai ales costurilor legate de securitatea vizitatorilor, atât în Roma, cât și în Vatican, care este un stat independent.
Conform Tratatului de la Latran semnat în 1929 de Vatican și Italia, aflată pe atunci sub conducerea dictatorului fascist Benito Mussolini, cade în sarcina poliției italiene, alături de jandarmeria de la Vatican, asigurarea securității la periferia Vaticanului și în piața Sfântul Petru, loc unde va fi făcut anunțul privitor la succesorul papei Francis la finalul conclavului.
De data aceasta, guvernul ultraconservator al premierului Giorgia Meloni a luat deja măsuri: a semnat, a doua zi după moartea papei Francisc pe 21 aprilie, un decret care deblochează fonduri pentru mobilizarea protecției civile italiene, însărcinată cu ''mobilitatea, asistența și primirea'' în special a delegațiilor străine, ''până la alegerea noului suveran pontif'', alături de poliția italiană sub autoritatea prefectului Romei.
Costul total pentru statul italian nu a fost încă ''estimat'', a precizat la finalul lunii aprilie ministrul Protecției Civile, Nello Musumeci, ''dar o măsură a fost deja adoptată pentru primele cinci milioane de euro''.
Guvernul a amintit că în 2005, 11.900 agenți de securitate, 1.000 de pompieri și 5.000 de funcționari au lucrat în cadrul funeraliilor și apoi al conclavului.
Pe lângă costuri, municipalitatea din Roma și comercianții din oraș se pot aștepta și la efecte pozitive: potrivit asociației pentru protecția consumatorilor Codacons, ''prețurile la Roma'' ale hotelurilor și cazărilor au ajuns la un ''nivel stratosferic'' cu prilejul funeraliilor lui Francisc, între 200 și 2.000 de euro pe cameră în proximitatea Vaticanului în comparație cu 170-780 de euro într-o perioadă normală din același sezon, deja foarte turistic.
Deficit cronic
Sfântul Scaun nu a dorit să ofere vreun detaliu referitor la costurile conclavului care s-a deschis miercuri, purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni, amintind doar că nu va exista ''un sponsor'' publicitar.
Cardinalul camerlengo - americanul Kevin Farrell - însărcinat cu chestiunile administrative după moartea lui Francisc ''se ocupă de tot'', a mai spus el.
Cardinalii și asistenții lor veniți din toate colțurile lumii trebuie cazați și hrăniți, iar Capela Sixtină trebuie amenajată pentru desfășurarea conclavului la fel cum piața Sfântul Petru a fost amenajată pentru funeralii, iar apoi pentru proclamarea noului papă.
Finanțele Sfântului Scaun sunt și așa destul de precare: deși Vaticanul își raportează cheltuielile cu destul de mare neregularitate, a invocat un deficit în ceea ce privește Curia Romană (guvernul central) de 30 de milioane de euro în 2022 și venituri de 769 de milioane de euro.
Dornic să pună în ordine finanțele Vaticanului și să lupte împotriva fraudei, papa Francisc a creat în 2014 Secretariatul pentru Economie. Acesta s-a angajat să vândă în fiecare an pentru ''20-25 de milioane de euro'' din imensul patrimoniu al Vaticanului, a explicat în 2022 prefectul secretariatului, prelatul spaniol Juan Antonio Guerrero.
Cu toate acestea, Vaticanul este afectat în continuare de o scădere a donațiilor din partea credincioșilor și de plasamente financiare cu randamente aleatorii în timp ce cheltuielile sale administrative, în special costurile cu personalul, sunt în creștere.
Imaginea sa a fost totodată afectată de scandaluri privind deturnări de fonduri, cum a fost cel în care a fost implicat cardinalul Becciu, care nu a fost autorizat să voteze în conclavul care începe miercuri.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
