Europa, continentul unde temperaturile cresc într-un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media globală, nu îşi mai poate permite să ignore impactul economic al încălzirii globale, potrivit economiştilor intervievaţi de Bloomberg, transmite Agerpres.
Aceştia spun că guvernele vor trebui să investească miliarde de euro în anii următori pentru a-i proteja pe cetăţeni de valurile de căldură din ce în ce mai periculoase, care deja reduc productivitatea, afectează industria şi duc la un număr semnificativ de decese.
Valurile de căldură din această vara ar trebui să fie un "semnal de alarmă pentru toţi decidenţii europeni", a declarat Carsten Brzeski, analist la ING Group NV, adăugând că temperaturile extreme "au cuprins întreaga Europă". Potrivit acestui economist, care îşi petrece cea mai mare parte a timpului făcând prognoze macroeconomice cu privire la o serie de indicatori precum inflaţia şi produsul intern brut, termometrul a "devenit acum un indicator principal" pe care oamenii ca el trebuie să-l urmărească.
Comisia Europeană a estimat anul acesta că statele membre UE ar trebui să cheltuiască aproape 70 de miliarde de euro în fiecare an, până în 2050, pentru a se adapta la consecinţele creşterii temperaturilor.
La rândul său, grupul de asigurări Allianz SE a publicat recent o serie de simulări ale impactului căldurii care arată că Germania, cea mai mare economie a UE, riscă să înregistreze pierderi de aproximativ 130 de miliarde de dolari până în 2030. Pentru Franţa, suma este de 240 de miliarde de dolari.
Cifrele Allianz, care sunt rezultatul unor extrapolări plecând de la costurile estimate ale valurilor de căldură dintre 2014 şi 2024, i-au surprins pe economiştii care au efectuat analiza, spune Hazem Krichene, economist la Allianz. Chiar dacă ştiau că va exista un impact economic, Krichene spune că el şi echipa sa "nu se aşteptau ca acesta să fie atât de mare".
Locuinţele şi infrastructura din Europa sunt construite în principal pentru a fi protejate de efectele vremii reci. Însă, din ce în ce mai mult, timp de câteva luni în fiecare an, acea infrastructură trebuie să poată rezista şi la căldură extremă.
"În două sau trei decenii, există această schimbare foarte rapidă a temperaturilor. Şi ajungi să ai o infrastructură urbană care nu este foarte bine adaptată la căldură", a spus Krichene.
Studiile Allianz arată că valurile de căldură creează o buclă în care randamentele aşteptate de pe urma investiţiilor de capital scad, investiţiile scad, iar capacitatea productivă este redusă. Acest lucru duce la un mediu stagflaţionist, care poate deveni rapid un coşmar pentru decidenţii care încearcă să menţină stabilitatea în cele mai mari economii ale Europei.
"Analiza noastră arată că, dacă nu faci nimic, vei avea un cost fiscal. Conştientizarea există, dar cum să transpunem acest lucru în acţiuni concrete, asta vom vedea în lunile următoare", a spus Krichene.
Una dintre provocările cu care se confruntă Europa este că ţările nordice, cu climat mai rece, se vor confrunta cu traiectorii economice mai benigne pe măsură ce temperaturile cresc, în timp ce cele mai mari economii din regiune, Germania, Franţa, Italia şi Spania, riscă regrese economice semnificative, arată analiza Allianz. În interiorul zonei euro, care se întinde din Finlanda şi până în Grecia, acest lucru reprezintă o dilemă "serioasă" pentru Banca Centrală Europeană, susţin economiştii de la Allianz.
Între timp, costul lipsei de acţiune este mai mult decât unul economic. Până în prezent, în această vară, valurile de căldură au ucis deja peste 13.000 de oameni în Europa, conform estimărilor publicate de autorităţile naţionale. Analistul Carsten Brzeski spune că situaţia prin care trece acum în Europa ar trebui să convingă pe toată lumea că "schimbările climatice sunt reale".
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
