La şase luni după ce Statele Unite şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, războiul pe care preşedintele Donald Trump l-a numit o "mică excursie" a devenit un impas profund nepopular care ameninţă să-i afecteze preşedinţia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Iranul nu s-a predat, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne grav perturbat şi nu există o cale clară pentru a pune capăt conflictului despre care Trump a prezis cândva că se va termina în patru săptămâni.
Acum, recunoscând aparent că noi atacuri militare nu vor forţa concesii din partea Iranului, SUA recurg la o campanie de presiune economică în speranţa de a slăbi şi mai mult guvernul iranian.
Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus aliaţilor că este puţin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri "deocamdată".
Ce se va întâmpla în continuare este neclar, dar multe dintre probabilele consecinţe durabile ale războiului - pentru Statele Unite, Iran şi economia globală - sunt deja evidente.
Iată şase dintre acestea:
1. Trump plăteşte un preţ politic
Războiul a fost nepopular de la bun început şi a devenit şi mai nepopular. Rata de aprobare a lui Trump a scăzut de la 40% la 33% de la începutul conflictului, conform sondajelor Reuters/Ipsos, deoarece creşterea preţurilor la gaze a subminat promisiunea sa din campania electorală din 2024 de a reduce costurile pentru americani.
Trump, care a făcut campanie pe baza promisiunii de a pune capăt tuturor războaielor, a susţinut că acumularea de rachete şi ambiţiile nucleare ale Iranului necesită acţiune, dar nu a convins majoritatea alegătorilor. Doar 31% din cetăţeni aprobă conflictul, conform sondajelor.
Acesta este un număr mai mic decât în alte conflicte recente ale SUA aflate într-un stadiu similar, inclusiv războiul din Afganistan, care a avut rate de aprobare de peste 50% timp de ani de zile în sondajele Gallup. Furia alegătorilor faţă de preţurile ridicate reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al lui Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, când acesta trebuie să apere majorităţi restrânse în ambele camere ale Congresului.
Conflictul a adâncit totodată ruptura dintre republicanii mai izolaţionişti, care îşi doresc o soluţionare rapidă a situaţiei, şi parlamentarii republicani care cred că Trump ar trebui să menţină presiunea militară asupra Teheranului.
2. Războiul a zguduit economia globală, dar mai puţin decât se preconiza
Atacurile SUA şi Israelului au declanşat imediat alarma, deoarece prin Strâmtoarea Ormuz, care se îngustează la aproximativ 34 km lăţime între Iran şi Oman, trece aproximativ o cincime din aprovizionarea cu energie a lumii. Perturbarea a dus la creşterea bruscă a preţurilor petrolului şi a stârnit temeri privind o recesiune economică globală.
Pagubele au fost semnificative, dar mai puţin grave decât se temeau iniţial mulţi economişti. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus previziunile de creştere globală de două ori de la începutul războiului şi acum se aşteaptă ca economia mondială să crească cu 3,0% în acest an, comparativ cu previziunile sale de 3,3% din ianuarie.
Totuşi, economia globală s-a dovedit mai rezistentă decât în timpul şocurilor petroliere din anii 1970. Principalele economii ale lumii consumă mult mai puţină energie decât în anii '70, iar cheltuielile şi investiţiile puternice, inclusiv un boom continuu al inteligenţei artificiale, au contribuit la amortizarea loviturii.
3. Iranul este rănit, dar nu învins
Armata şi economia Iranului au fost grav afectate, dar Teheranul poate lansa în continuare atacuri şi menţine închisă Strâmtoarea Ormuz.
În luna mai, cel mai important comandant militar american pentru Orientul Mijlociu, amiralul Brad Cooper, a declarat Congresului SUA că forţele americane au distrus 161 de nave iraniene şi au scos din funcţiune 82% din sistemele sale de apărare aeriană. El a susţinut că forţele aeriene iraniene, care anterior efectuaseră până la 100 de misiuni pe zi, nu mai desfăşurau misiuni.
Chiar şi aşa, Iranul deţine drone şi rachete şi a atacat cu succes nave şi instalaţii militare americane din regiune.
În martie, Reuters a relatat că Statele Unite puteau stabili cu certitudine că au distrus doar aproximativ o treime din vastul arsenal de rachete al Iranului.
Statutul a aproximativ o treime din acest arsenal era mai puţin clar, dar bombardamentele au deteriorat, distrus sau îngropat probabil aceste rachete în tuneluri şi buncăre subterane, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme.
Războiul a ucis mii de oameni şi a agravat criza economică a Iranului, agravând inflaţia şi perturbând comerţul. În iulie, inflaţia la alimente a ajuns la 128% faţă de anul precedent, potrivit Centrului de Statistică al Iranului.
Dar a împins şi diviziunile politice în plan secund şi a dus la o reprimare mai dură a disidenţei.
4. Orientul Mijlociu a fost destabilizat, expunându-i pe aliaţii SUA
Războiul purtat de SUA şi Israel a avut ca scop eliminarea Iranului din categoria ameninţărilor pentru Orientul Mijlociu, dar analiştii spun că, în schimb, a încurajat Teheranul şi a făcut ca regiunea să devină mai puţin sigură.
Atacurile iraniene cu rachete şi drone împotriva statelor arabe din Golf aliate cu SUA au lovit instalaţii militare şi diplomatice americane şi au perturbat transportul aerian.
Atacurile Iranului asupra transporturilor maritime, combinate cu o blocadă a rebelilor Houthi din Yemen care vizează traficul din Marea Roşie având legătură cu Arabia Saudită, au crescut costurile asigurărilor şi transportului în întreaga regiune. Efectul se extinde mult dincolo de atacurile individuale asupra navelor, perturbând lanţurile de aprovizionare şi sporind incertitudinea pentru economiile din Golf.
5. Iranului i-ar putea lua mai mult timp să producă o armă nucleară
Bombardamentele SUA şi Israelului din timpul unui atac anterior, din iunie 2025, şi din faza iniţială a războiului actual au avariat grav trei dintre uzinele şi siturile de îmbogăţire a uraniului cunoscute ale Iranului, suspectate de activităţi legate de arme, în timp ce atacurile israeliene au ucis oameni de ştiinţă de renume din domeniul nuclear.
Evaluările serviciilor de informaţii americane din luna mai au estimat "timpul de erupţie" nucleară al Iranului - timpul necesar pentru a produce suficient material pentru o bombă - la până la un an, de la doar şase luni înainte de război.
Împiedicarea obţinerii de către Iran a unei arme nucleare este principalul obiectiv declarat al lui Trump pentru începerea acestui război.
Dar adevărata stare a programului nuclear iranian este incertă, deoarece inspectorii ONU nu s-au întors la siturile nucleare ale Iranului.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică nu a putut verifica unde se află aproximativ 440 kg de uraniu îmbogăţit la 60% de la atacurile din 2025. Acest stoc ar putea fi îmbogăţit în continuare până la gradul de armament la o instalaţie secretă.
Iranul neagă de multă vreme că ar intenţiona să producă o bombă nucleară.
Citește și: Trump spune că Iranul nu este pregătit să încheie „acordul corect”
6. Capacitatea de reacţie a armatei SUA a fost diminuată
Armata SUA a pierdut drone şi aeronave, atât din cauza atacurilor iraniene, cât şi a accidentelor.
Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului din luna mai a precizat că 42 de aeronave militare americane au fost pierdute în conflict.
Muniţiile reprezintă o preocupare majoră. Reuters a relatat că armata SUA a folosit "aproape toată" rezerva sa globală din anumite rachete de precizie.
O estimare a Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale a precizat că, până în iulie, Statele Unite au folosit aproximativ 65% din interceptoarele lor Patriot şi şi-au redus stocul de interceptoare THAAD (Terminal High-Altitude Area Defense) cu cel puţin 38%.
Washingtonul a mutat avioane de vânătoare, nave de război şi alte active în Orientul Mijlociu din Europa şi Asia-Pacific, extinzând desfăşurările şi ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea de reacţie în alte părţi.
Submarinul USS Gerald R. Ford a petrecut mai mult de un an pe mare, cea mai lungă desfăşurare de la Războiul din Vietnam, în timp ce legislatorii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la condiţiile de la bordul USS Abraham Lincoln după 200 de zile consecutive pe mare.
Portavionul USS Abraham Lincoln a fost înlocuit săptămâna trecută de un alt portavion care se aflase în Pacific, ceea ce evidenţiază modul în care războiul pune la încercare resursele SUA.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
