În cei patru ani de mandat, preşedintele democrat Joe Biden a înregistrat o serie de înfrângeri constante la Curtea Supremă a SUA, unde majoritatea conservatoare a desfiinţat multe dintre planurile sale şi a erodat precedentele susţinute de liberalii americani, relatează Reuters.
În 2022, instanţa a anulat decizia istorică din 1973 cunoscută sub numele de Roe v. Wade, care recunoştea dreptul constituţional la avort.
De asemenea, în 2023, Curtea a respins politicile de admitere bazate pe rasă promovate de administraţia Biden, care au fost folosite de universităţi pentru a creşte numărul studenţilor afro-americani, hispanici şi din alte grupuri minoritare.
În 2022, Curtea a extins drepturile de port armă, respingând poziţia administraţiei Biden, iar în 2024 a invalidat interdicţia federală privind dispozitivele ”bump stock”, care permit armelor semiautomate să tragă rapid, asemănător armelor automate.
Curtea Supremă a blocat, de asemenea, planul lui Biden de a oferi o amânare a datoriilor studenţilor în valoare de 430 de miliarde de dolari şi a limitat puterea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA), ca parte a unei serii de hotărâri care reduc autoritatea agenţiilor guvernamentale federale.
”Cred că este cea mai severă serie de înfrângeri de la programul New Deal al lui Franklin Roosevelt din anii 1930, când multe dintre proiectele sale au fost declarate neconstituţionale”, a spus Erwin Chemerinsky, decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din California, Berkeley.
John Yoo, fost avocat al Departamentului de Justiţie în timpul preşedinţiei republicanului George W. Bush, a declarat că Biden a înregistrat ”un număr uimitor de înfrângeri” în cazurile sale majore ca preşedinte.
Biden a început mandatul la trei luni după ce Senatul SUA a confirmat al treilea nume al predecesorului său republican, Donald Trump, pentru Curtea Supremă, judecătoarea Amy Coney Barrett, creând astfel o majoritate conservatoare de 6-3. Trump, în primul său mandat, a numit şi alţi doi judecători conservatori: Neil Gorsuch şi Brett Kavanaugh, potrivit News.ro.
Biden a numit un singur judecător, Ketanji Brown Jackson, care a devenit prima femeie de culoare din istoria Curţii, însă confirmarea sa nu a schimbat echilibrul ideologic al instanţei.
În ciuda acestor înfrângeri, Biden a reuşit câteva victorii. În ultima sa decizie ca preşedinte, Curtea Supremă a aprobat vineri o lege semnată de Biden care cere vânzarea aplicaţiei TikTok de către compania sa mamă chineză sau interzicerea acesteia pe motive de securitate naţională.
De asemenea, în 2024, Curtea a susţinut o lege care face ilegal pentru persoanele aflate sub ordine de restricţie pentru violenţă domestică să deţină arme şi a păstrat structura de finanţare a Biroului pentru Protecţia Financiară a Consumatorilor.
În timp ce Biden a avut unele victorii, multe dintre ele nu au validat complet obiectivele politice ale administraţiei sale, iar unele cazuri importante ar putea reveni în faţa instanţei în viitor.
Pe de altă parte, în cazuri legale importante, Trump a înregistrat victorii semnificative, inclusiv o decizie în care Curtea a acceptat cererea sa de imunitate după ce a fost acuzat penal pentru încercarea de a anula rezultatele alegerilor din 2020, pentru prima dată când s-a recunoscut o formă de imunitate prezidenţială în faţa acuzelor penale.
Profesorul de drept Steve Schwinn, de la Universitatea din Illinois Chicago, a declarat că administraţia Biden s-a găsit în mijlocul unor tendinţe pe termen lung, în care Curtea a redus puterea agenţiilor federale şi a întărit autoritatea preşedinţiei, iar aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra aplicării legii federale în viitor. Aceste schimbări vor fi imediat vizibile şi în administraţia Trump, care a promis să profite la maxim de aceste tendinţe în al doilea său mandat.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
