OMV Petrom raportează pierdere trimestrială pentru prima dată în ultimii 6 ani. În trimestrul al III-lea din 2020, de la un profit de aproape 800 de milioane de lei, acum un an, pe fondul unor încasări mai mici cu 26%. Pe primele nouă luni, compania rămâne pe profit, dar acesta este mai mic cu 70%. Cantitatea de carburanți vândută a fost mai mică cu 9%. Consecutiv, Petrom și-a redus și producția de petrol și gaze cu 6%. Investițiile au fost tăiate cu 15%, pe fondul reducerii profitului la jumătate față de anul trecut. Digi24 a obținut un interviu în exclusivitate în care CEO-ul companiei vorbește despre acest business în plină pandemie și ce rol ar putea avea gazele din Marea Neagă pentru revenirea economică.
Dacă ne uităm la ultimele trei luni dar mai ales la ultimele nouă luni, cum arată evoluția companiei în contextul pandemiei?
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Fără îndoială a fost o perioadă foarte dificilă pentru noi toți, la nivelul întregii societăți, dar și pentru companie, iar prioritatea noastră majoră a fost să asigurăm aprovizionarea cu energie a țării. Acesta este rolul nostru în societate: să aprovizionăm cu energie spitalele, școlile, locuințele, companiile. Sunt mândră să spun că am reușit să asigurăm aprovizionarea cu energie fără întreruperi. Doresc să mulțumesc foarte mult echipei, deoarece sunt mulți oameni care fac posibil acest lucru.
Dacă ne uităm la cifrele din primele 9 luni ale anului, rezultatul operațional a scăzut cu 47%, deci aproape 50%, la 1,8 miliarde de lei. Contribuția noastră la bugetul de stat, pentru că suntem un mare contribuabil, prin taxele și accizele pe care le plătim, se situează la 7,2 miliarde de lei, în scădere cu 20%. Spun acest lucru deoarece OMV Petrom este una dintre cele mai mari companii din țară, care face parte din structura economică a României. Eu privesc performanța din două perspective. Mă uit la performanța trimestrială și la ce s-a întâmplat în ultimele 9 luni, dar și la cerere, deoarece cred că cererea de combustibili poate fi un indicator al situației economice și al redresării economice.
Dacă ne uităm la evoluția pe trimestre, primul trimestru a fost de fapt un început de an puternic, cu niveluri bune de cerere și performanță în ianuarie și februarie. Apoi în martie am început să vedem implicațiile răspândirii coronavirusului în Europa. Am început să resimțim implicațiile coronavirusului și la nivelul prețului țițeiului. Dar altfel, per total, primul trimestru a fost relativ puternic.
Al doilea trimestru a fost de departe cel mai dificil, pe fondul instituirii măsurilor de carantină în România. Astfel, în special în aprilie și parțial în mai, s-a înregistrat o scădere mare a cererii, de 45% pe partea de retail, iar în același timp o scădere foarte mare a prețului țițeiului. Industria noastră s-a mai confruntat cu scăderi ale prețului țițeiului, însă o scădere simultană a prețului țițeiului și a cererii a fost o premieră pentru noi. Așadar, a fost un trimestru foarte dificil pentru companie.
Al treilea trimestru a fost unul mixt. Cred că am început să vedem semne de redresare și o creștere a cererii. A fost sezonul vacanțelor și, deși mulți oameni nu au plecat din România, mulți au mers cu mașina în concediu în țară. Aceasta s-a tradus printr-o creștere a cererii de carburanți. Acum însă pot spune că situația este imprevizibilă, dar per total, al treilea trimestru a fost mai bun decât ne așteptam.
OMV Petrom este o companie integrată, având activități de explorare și producție, rafinăria și centrala electrică, dar și rețeaua de benzinării. Datorită acestui lanț valoric, compania a rezistat foarte bine în contextul COVID și al volatilităților la nivel de prețuri și cerere.
Pe partea de cerere, aș dori să mă refer la trei elemente. În primul rând segmentul de retail – adică publicul general. Aici am înregistrat o scădere mare în aprilie, iar apoi o revenire, pe măsură ce oamenii au putut din nou să se deplaseze în țară.
În primele nouă luni, scăderea a fost de 5-6% față de anul trecut. Dacă ne uităm la sectorul comercial, însemnând marii clienți din sectorul industrial, sectorul construcțiilor și camioanele care transportă bunuri și produse, performanța a rămas relativ solidă, crescând de altfel cu peste 10% față de anul trecut.
Al treilea sector este cel al combustibilului pentru aviație, care a fost de departe cel mai afectat, cu o scădere de 50%, așa cum anticipasem.
Vă puteți face astfel o idee privind diferitele tendințe pe partea de cerere, pe sectoare, și implicit o idee despre cum arată redresarea la nivelul țării.
Cum s-au schimbat planurile companiei în timpul pandemiei și care a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o luați?
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Așa cum am spus, a fost o perioadă destul de dificilă. Pentru toate companiile și pentru toată societatea. Am abordat situația într-un mod sistematic, așa cum fac de obicei marile companii. Am activat echipa de management de criză și am avut trei priorități. Prima prioritate este sănătatea și bunăstarea angajaților și a clienților noștri. A doua este aprovizionarea cu energie – trebuie să ne asigurăm că țara are energia necesară. Iar a treia este sănătatea financiară a companiei.
Dacă ne referim la sănătatea și bunăstarea angajaților și a clienților noștri, am instituit toate măsurile impuse de autorități. Am schimbat structura schimburilor. Suntem o companie producătoare, din prima linie, astfel că avem 8000 de angajați care asigură aprovizionarea cu energie și cărora trebuie să le protejăm sănătatea și bunăstarea.
Am făcut multe schimbări în programul de lucru al angajaților, am montat panouri de plexiglas în camera de comandă de la Petrobrazi, am distribuit măști, ne-am asigurat că avem suficiente măști și că se respectă distanțarea socială, asigurând în același timp aprovizionarea cu energie.
Am procedat la fel și pentru clienții noștri din benzinării. Cealaltă jumătate a organizației, și anume alți 6000 de oameni, au lucrat de acasă. Mulțumesc departamentului de IT care a făcut posibil acest lucru. Aproximativ 10 – 15% dintre angajați vin la birou, dar cred că vom reduce puțin nivelul și vom reveni la 10%.
Cred că putem să ne descurcăm chiar dacă foarte mulți angajați lucrează de acasă. Așadar, sănătate, bunăstare și aprovizionarea cu energie.
Referitor la aprovizionarea cu energie, am spus mai devreme că nu am avut întreruperi, dar aceasta a necesitat foarte multă muncă în prima linie.
Al treilea element este sănătatea financiară a companiei. A trebuit să luăm măsuri. Suntem un mare investitor de capital, și în mod normal urma să cheltuim aprox. 4,2 miliarde de lei anul acesta, dar am redus nivelul la 3. A trebuit să facem acest lucru pentru a gestiona fluxul de numerar al companiei, din cauza volatilității și lipsei de predictibilitate. Dar am încredere că vom cheltui cele 3 miliarde de lei.
Cea mai mare provocare, sau de fapt cea mai mare prioritate a noastră este sănătatea angajaților noștri. Noi suntem o familie, familia OMV Petrom, și trebuie să protejăm sănătatea angajaților și a familiilor lor, pentru a putea garanta securitatea energetică și bunăstarea companiei.
Ați vorbit despre prețul țițeiului, care este un element important al redresării economice în perioada următoare. Care sunt estimările companiei privind prețul țițeiului pentru anul viitor?
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: La începutul anului, ne-am construit bugetul pe baza unui preț de 60 de dolari, dar foarte repede a trebuit să ajustăm la 40 de dolari. Apoi, în urma dialogului în OPEC+, prețul țițeiului s-a stabilizat la 40 – 45 de dolari. Noi am previzionat pornind de la un preț de 40, deci poate că va exista o evoluție ușor favorabilă.
Anul viitor însă credem că va exista o redresare a economiei și un preț ușor mai mare al țițeiului. Sperăm că în orizontul de timp 2022 și 2023 vom asista la o relansare economică. Aceasta a fost perspectiva privind prețul țițeiului. Este un preț stabilit la nivel global, deci depinde foarte mult de ce se întâmplă în lume, și nu neapărat de ce se întâmplă în România și Europa.
Cum ar putea contribui gazul din Marea Neagră la redresarea economică?
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Cred că Marea Neagră are un rol important de jucat în acest context. Sunt mai mulți factori, dar mai ales este vorba despre relansarea economică în Europa și România. Sunt trei elemente de luat în considerare în legătură cu dezvoltarea resursei din Marea Neagră. În primul rând securitatea energetică. Fără dezvoltarea resurselor de gaze din Marea Neagră, credem că până în 2030 România ar putea ajunge să importe 30-40% din necesarul său de gaze. De aceea, această resursă este importantă pentru securitatea energetică.
Există și factorul economic. Trebuie să fie clar că atunci când cumperi gazele din altă parte, plătești taxe și locuri de muncă acolo; asta se întâmplă când imporți gaze. Când îți poți dezvolta propriile resurse, atunci există un impact economic clar în propria țară, la nivelul locurilor de muncă și a veniturilor plătite la bugetul de stat. Iar al treilea element foarte important este contribuția la agenda privind schimbările climatice. Gazele naturale fac parte din tranziția energetică și ne vor ajuta să reducem cantitatea de cărbune și impactul combustibililor fosili, deoarece gazele au cea mai redusă amprentă de carbon dintre toți combustibilii fosili.
În concluzie, securitate energetică, beneficii economice și contribuție la agenda privind schimbările climatice – toate într-un singur proiect.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
