Preşedintele SUA, Donald Trump, nu va câştiga Premiul Nobel pentru Pace din acest an, având în vedere războiul pe care îl poartă cu Iranul, dar influenţa sa va fi totuşi resimţită de comisia de selecţie care alege laureatul, potrivit experţilor consultaţi de Reuters şi AP.
Nobelul pentru pace de anul trecut, acordat Mariei Corina Machado, figură a opoziţiei din Venezuela, a fost unul unic în istoria de 125 de ani a distincţiei, fiind acordat pe fondul unor presiuni repetate, fără precedent, exercitate de Trump, care voia cu ardoare să obţină el premiul. Câteva săptămâni mai târziu, Machado i-a dăruit lui Trump medalia de aur a Premiului Nobel, în încercarea de a obţine sprijin pentru eforturile sale în favoarea unei Venezuelei democratice.
Anul acesta, comitetul format din cinci membri va avea grijă să aleagă o persoană care să poată rezista presiunilor exercitate de Trump, potrivit lui Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).
Trump a fost propus anul acesta la Nobel de liderii din Cambodgia, Israel şi Pakistan, dar şansele sale sunt "destul de reduse", potrivit lui Gjerloew.
Citește și: Premiul Nobel pentru Literatură 2026 a fost câștigat de scriitoarea canadiană Anne Carson
"Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace, precum faptul că Maria Corina Machado i l-a înmânat ulterior lui Trump medalia, vor influenţa unele dintre considerentele pe care le vor lua în calcul", a declarat el pentru Reuters. "O preocupare pe care Comitetul ar putea-o avea este dacă acordarea premiului cuiva ar putea expune acea persoană la presiuni din partea lui Donald Trump… Cred că Comitetul va analiza dacă premiul aduce mai mult rău decât bine", este de părere directorul PRIO.
Acest lucru ar putea însemna că Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internaţională, Curtea Internaţională de Justiţie sau Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate ar putea fi recompensaţi cu un Nobel pentru Pace, spun experţii.
Anunţul va fi făcut vineri, 9 octombrie, la 12:00, ora României. Leon, primul papă născut în SUA, a declarat că va continua să se pronunţe împotriva războiului, după ce preşedintele a spus că e un papă "slab" pentru că a criticat conflictul dintre SUA şi Iran. Enciclica Papei privind inteligenţa artificială, pledoaria sa pentru dialog şi soluţionarea paşnică a conflictelor, apelurile sale la respectul faţă de imigranţi şi activitatea sa umanitară ar putea justifica acordarea premiului, relatează News.ro.
"Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. S-a impus ca un lider de opinie de prim rang", a declarat pentru Reuters Karim Haggag, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Între timp, italianca Albanese a fost criticată de SUA şi Israel pentru criticile aduse modului în care Israelul a condus războiul împotriva Hamas în Gaza şi în Cisiordania ocupată.
Premierul canadian Mark Carney s-a remarcat şi el pe plan internaţional în acest an, în mare parte prin opoziţia faţă de Trump în chestiuni precum tarifele vamale impuse de SUA - un altfel de război purtat de Trump.
Desigur, evenimentele şocante de anul trecut ar putea avea efectul opus asupra Comitetului Nobel: acesta ar putea opta pentru o alegere sigură, necontroversată, mai puţin susceptibilă să-l antagonizeze pe Trump, care a acuzat Norvegia - ţara în care se decide acordarea premiului - că nu i-a acordat lui distincţia anul trecut.
Aceasta ar putea însemna recunoaşterea meritelor "Camerelor de intervenţie de urgenţă" din Sudan, o reţea sudaneză de grupuri comunitare care au oferit ajutor în timpul războiului civil, sau ale organizaţiei neguvernamentale "Save the Children" (Salvaţi Copii) pentru ajutorul acordat copiilor aflaţi în zone de conflict.
Însă Comitetul se află, de asemenea, sub presiune pentru a răspunde provocărilor lansate de Trump la adresa ordinii internaţionale pe care Comitetul o preţuieşte, a afirmat Oeivind Stenersen, un istoric care a scris despre Premiul Nobel pentru Pace. "Se află sub o anumită presiune - de a adopta o poziţie fermă faţă de Trump", a declarat el pentru Reuters. "În această situaţie internaţională gravă, anul acesta se impune acordarea unui premiu pentru pace în apărarea democraţiei liberale, a dreptului internaţional şi a drepturilor omului", arată Stenersen.
Acest lucru ar putea însemna onorarea Curţii Penale Internaţionale (CPI) într-un moment în care Washingtonul pregăteşte sancţiuni drastice împotriva acestui tribunal global, potrivit unor surse, în timp ce acordarea premiului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) ar susţine respectarea suveranităţii statelor-naţiune şi soluţionarea paşnică a disputelor.
Presiunea exercitată de Trump asupra Comitetului Nobel din Norvegia i-a uimit pe mulţi, inclusiv pe laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa, jurnalistă filipineză şi americană, care a declarat că a urmărit evenimentele de anul trecut cu "groază".
Citește și: Premiul Nobel pentru Fizică 2026, acordat lui Francis Halzen pentru cercetări legate de neutrini
"Lumea nu este condusă de agresori", a declarat ea pentru Reuters în timpul unei vizite la Oslo, în septembrie. "Există standarde după care ne ghidăm. Puterea nu înseamnă că ai dreptate", a punctat ea.
Pe de altă parte, agenţia The Associated Press (AP) scrie că Premiul Nobel pentru Pace din acest an ar putea avea o dimensiune "galactică" şi ar putea fi acordat Staţiei Spaţiale Internaţionale, care în următorii ani îşi încheie activitatea. Nu este o idee chiar atât de fantezistă, spun analiştii consultaţi de agenţie.
AP scrie, la rândul său, că există şi "candidaţi tereştri" şi îi include printre ei pe preşedintele SUA, Donald Trump, dar şi pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney, un antagonist al lui Trump. Şi experţii consultaţi de AP au indicat printre alţi potenţiali câştigători echipele de intervenţie din Sudan, apărătorii drepturilor copiilor din Ucraina şi cele două instanţe internaţionale de top.
Jocul anual de speculaţii cu privire la cine va câştiga premiul, adesea considerat cea mai prestigioasă distincţie de pe planetă, se intensifică înainte de anunţarea câştigătorului de către Comitetul Nobel norvegian. Prezicerea rezultatului este, prin natura sa, speculativă. De-a lungul anilor au apărut câteva alegeri surprinzătoare şi controversate, atrage atenţia AP.
Comitetul a primit 287 de candidaturi pentru premiul din acest an, iar puţin peste un sfert dintre acestea sunt organizaţii.
Experţii spun că, în procesul de acordare a premiului, comitetul se concentrează de obicei pe durabilitatea păcii, promovarea fraternităţii internaţionale şi munca discretă a instituţiilor care consolidează aceste obiective.
De aceea, Haakon Gjerløw, directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo, considerat unul dintre cei mai buni analişti, crede că Staţia Spaţială Internaţională (ISS) - mai exact, organizaţia din spatele acesteia - este un simbol rar al cooperării globale în căutarea misterelor spaţiului, într-o perioadă în care multilateralismul se destramă şi multe ţări s-au retras în spatele intereselor naţionale înguste de pe Pământ.
Citește și: Un laureat al premiului Nobel devine noul economist-șef al Băncii Mondiale. Cine este Michael Kremer
Premiul pentru Pace din acest an vine într-o perioadă marcată de cele mai multe războaie şi conflicte din ultimele decenii, inclusiv în Sudan, Ucraina, Yemen, Iran şi Orientul Mijlociu.
De aceea, lista lui Gjerløw din acest an îi include pe Mîkola Kuleba, apărătorul drepturilor copiilor din Ucraina, şi organizaţia "Save the Children" (Salvaţi Copii); "Emergency Response Rooms" (Camerele de intervenţie de urgenţă) din Sudan, o reţea de ajutor umanitar la nivel local; dar şi Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, după cei mai sângeroşi doi ani pentru reporteri de când au început înregistrările, acum aproape 45 de ani.
CPI s-a confruntat cu critici şi controverse din partea unora, dar şi cu respect din partea altora, în legătură cu mandatele de arestare emise împotriva unor lideri precum preşedintele rus Vladimir Putin şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Trump critică de mult timp CPI, iar secretarul de stat Marco Rubio a anunţat în iulie o campanie pentru "eliminarea ameninţării pe care Curtea Penală Internaţională o reprezintă pentru suveranitatea SUA". Mai târziu în aceeaşi lună, procurorul-şef al CPI a fost demis din funcţie în urma unor acuzaţii de hărţuire sexuală.
Gjerløw spune că alegerea Comitetului este complicată de recentele tulburări apărute după ce laureata din 2025, María Corina Machado din Venezuela, într-un gest simbolic, i-a înmânat premiul lui Trump la câteva zile după ce forţele americane l-au îndepărtat de la putere pe preşedintele venezuelean Nicolás Maduro.
Shawn Davies, analist senior la Uppsala Conflict Data Program, care monitorizează conflictele, a menţionat "tensiunile internaţionale crescute şi schimbările în ordinea de securitate globală", pe care le-a asociat cu o erodare a voinţei SUA de a aplica normele internaţionale. Washingtonul a trecut de la rolul de garant al ordinii postbelice la cel de violator al acesteia în unele cazuri, a spus el. "Cred că nici măcar propria sa bază electorală nu ar crede" că Trump ar putea câştiga premiul acum, "având în vedere că este blocat într-un război care pare fără sfârşit în Iran", a spus Davies.
Jody Williams, care a câştigat Premiul pentru Pace în 1997 împreună cu Campania Internaţională pentru Interzicerea Minelor Terestre, spune că speră la continuarea tendinţei de a acorda premiul femeilor. Doar 20 dintre cei 112 laureaţi individuali ai premiului au fost femei în cei 125 de ani de istorie ai acestuia. Dar în ultimii 15 ani, opt femei au câştigat premiul în mod individual, comparativ cu doar şase bărbaţi. Printre numele femeilor care circulă pe pieţele de predicţii în acest an se numără un medic chirurg din Gaza, Sara al-Saqqa, şi Iulia Navalnîia, figura opoziţiei ruse şi văduva lui Aleksei Navalnîi.
Comitetul Nobel norvegian a primit 287 de candidaturi pentru premiul din 2026, dar identitatea nominalizaţilor este ţinută secretă timp de 50 de ani. Prin urmare, toate aceste nume trebuie prezentate drept potenţiali laureaţi vehiculaţi de experţi, nu drept nominalizări confirmate oficial.
Selecţia de candidaturi considerate demne de luat în calcul făcută de directorul PRIO nu reprezintă, aşadar, o listă oficială a nominalizaţilor şi nici un clasament al probabilităţilor.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
