Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că Statele Unite cunosc unde se află liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, dar a adăugat că SUA nu îl vor ucide, „cel puţin deocamdată”, şi a cerut „capitularea necondiţionată” a Iranului.
„Ştim exact unde se ascunde aşa-zisul «lider suprem». Este o ţintă uşoară, dar acolo este în siguranţă. Nu îl vom elimina (ucide!), cel puţin nu pentru moment. Dar nu vrem să fie lansate rachete asupra civililor sau soldaţilor americani. Răbdarea noastră se epuizează. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. Câteva minute mai târziu, el a publicat un al doilea mesaj, în care scria: „CAPITULARE NECondiţionată!”
Ayatollahul Ali Khamenei a petrecut aproape patru decenii ca lider suprem al Iranului, construind o putere regională care să rivalizeze cu statele sunnite din Golf şi ostilă în mod implacabil faţă de SUA şi Israel, în timp ce a zdrobit repetatele tulburări din ţară, relatează News.ro.
Considerat iniţial slab şi un succesor improbabil al carismaticului ayatollah Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, Khamenei şi-a consolidat treptat puterea, devenind liderul incontestabil al Iranului.
Nici măcar ayatollah la acea vreme, Khamenei a trăit în umbra mentorului său, Khomeini. Luptând să-şi impună autoritatea religioasă, el a construit în schimb un aparat de securitate formidabil pentru a-şi extinde puterea.
De necontestat în funcţia de lider suprem, el a dominat preşedinţii aleşi succesiv ai ţării şi a promovat tehnologia nucleară, ceea ce a neliniştit regiunea înconjurătoare.
Dar, de când Hamasul, susţinut de Teheran, a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, influenţa regională a lui Khamenei a slăbit, pe măsură ce Israelul a lovit aliaţii Iranului – de la Hamas în Gaza la Hezbollah în Liban, grupul Houthi în Yemen şi miliţiile din Irak. Iar aliatul apropiat al Iranului, preşedintele autocrat al Siriei, Bashar al-Assad, a fost înlăturat de la putere la sfârşitul anului trecut.
Compromisurile l-au menținut pe Khamenei la putere
Khamenei, în vârstă de 86 de ani, conduce din 1989 şi deţine autoritatea supremă asupra tuturor ramurilor guvernamentale, militare şi judiciare. În timp ce oficialii aleşi se ocupă de afacerile curente, nicio politică importantă – în special cele care implică Statele Unite – nu poate fi pusă în aplicare fără aprobarea sa explicită.
Stilul său de conducere îmbină rigiditatea ideologică cu pragmatismul strategic. El este profund sceptic faţă de Occident, în special faţă de SUA, pe care le acuză că urmăresc schimbarea regimului. Cu toate acestea, el s-a arătat dispus să facă concesii atunci când supravieţuirea Republicii Islamice este în joc.
Conceptul de „flexibilitate eroică”, menţionat pentru prima dată de Khamenei în 2013, permite compromisuri tactice pentru a-şi atinge obiectivele, oglindind opţiunea făcută de Khomeini în 1988 de a accepta un armistiţiu după opt ani de război cu Irakul.
Aprobarea prudentă a lui Khamenei faţă de acordul nuclear din 2015 dintre Iran şi cele şase puteri mondiale a fost un alt moment de acest fel, întrucât el a calculat că ridicarea sancţiunilor era necesară pentru a stabiliza economia şi a-şi consolida puterea.
S-a confruntat cu aceeaşi dilemă în martie, când Trump a dezvăluit că i-a trimis lui Khamenei o scrisoare pentru a discuta un nou pact nuclear şi a avertizat că va recurge la acţiuni militare, dacă diplomaţia nu va reuşi să frâneze ambiţiile nucleare ale Teheranului.
Teheranul susţine că programul este pur paşnic, dar Occidentul suspectează dezvoltarea clandestină de arme, în timp ce Israelul îl consideră o ameninţare existenţială.
Trump a renunţat la pactul din 2015 în timpul primului său mandat, în 2018, şi a reimpus sancţiuni severe împotriva Iranului. Teheranul a reacţionat prin încălcarea treptată a tuturor restricţiilor convenite asupra programului său nuclear.
Răspunsul liderului suprem a fost, ca de obicei, usturător: „Duşmănia din partea SUA şi a Israelului a existat întotdeauna. Ei ne ameninţă cu atacuri, ceea ce nu considerăm foarte probabil, dar dacă vor comite vreo fărădelege, vor primi cu siguranţă o lovitură reciprocă puternică”, a promis Khamenei. „Şi dacă se gândesc să provoace revolte în interiorul ţării, aşa cum au făcut în anii trecuţi, poporul iranian însuşi se va ocupa de ei”, a adăugat el.
Khamenei a cultivat o structură de securitate loială
În calitate de autoritate supremă în sistemul complex al Iranului, caracterizat de o conducere clericală şi o democraţie limitată, Khamenei a căutat de mult timp să se asigure că niciun grup, nici măcar dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi, nu va acumula suficientă putere pentru a-l provoca pe el şi poziţia sa anti-americană.
Deoarece nu avea credibilitatea religioasă a lui Khomeini, el a apelat în repetate rânduri la sofisticata sa structură de securitate, Garda Revoluţionară Islamică (IRGC) şi Basij, o forţă paramilitară religioasă formată din sute de mii de voluntari, pentru a înăbuşi disidenţa.
Puterea sa se datorează în mare parte imperiului financiar parastatal cunoscut sub numele de Setad, în valoare de zeci de miliarde de dolari, care se află sub controlul direct al lui Khamenei şi care a crescut enorm în timpul conducerii sale.
De asemenea, miliarde de dolari au fost investiţi în Garda Revoluţionară timp de decenii pentru a o ajuta să consolideze miliţiile şiite din Irak, Liban şi Yemen şi să-l susţină pe Assad în Siria.
Aceştia au fost cei care au înăbuşit protestele care au izbucnit după realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad în funcţia de preşedinte în 2009, pe fondul acuzaţiilor de fraudă electorală. Khamenei îl susţinuse, deşi apoi a fost jignit de ambiţia neînfrânată a lui Ahmadinejad.
În 2022, Khamenei a fost la fel de nemilos în arestarea, închiderea sau, uneori, executarea protestatarilor înfuriaţi de moartea tinerei iraniene de origine kurdă Mahsa Amini.
A supraviețuit unei tentative de asasinat
Experţii din afara Iranului îl descriu ca pe un ideolog secretos, temător de trădare, o anxietate alimentată de o tentativă de asasinat din iunie 1981, care i-a paralizat braţul drept.
Potrivit biografiei sale oficiale, Khamenei însuşi a fost supus unor torturi severe în 1963, când, la vârsta de 24 de ani, a ispăşit prima dintr-o serie de pedepse cu închisoarea pentru activităţi politice sub regimul şahului.
După revoluţie, în calitate de ministru adjunct al apărării, Khamenei s-a apropiat de Gărzile Revoluţionare în timpul războiului cu Irakul din 1980-1988, care a făcut un milion de victime de ambele părţi.
A câştigat preşedinţia cu sprijinul lui Khomeini şi a fost o alegere surprinzătoare ca succesor al lui Khomeini, având în vedere că nu avea nici popularitatea lui Khomeini, nici calificările clericale superioare.
Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace, spune că „un accident al istoriei” a transformat un „preşedinte slab într-un lider suprem iniţial slab, apoi într-unul dintre cei mai puternici cinci iranieni din ultimii 100 de ani”.
Abia în ultimele 18 luni „Axa Rezistenţei” pe care a creat-o pentru a se opune puterii israeliene şi americane în Orientul Mijlociu a început să se destrame.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
