Datorită contextului politic, viitorul preşedinte al României, indiferent de numele său, va concentra cea mai multă putere dintre toţii şefii de stat din ultimii 20 ani. Pe plan intern, fie va instala un premier favorabil la Palatul Victoria, fie va declanşa alegeri anticipate. Va influenţa decisiv majoritatea în Parlament şi la Curtea Constituţională, va putea impune şefii serviciilor secrete şi procurorii-şefi. În politica externă, ar putea întări rolul României ca membru UE şi NATO sau, dimpotrivă, printr-un vot negativ în Consiliul European, ar putea bloca noi forme de sprijin pentru Ucraina, o tactică aplicată deja de lideri ca Viktor Orbán (Ungaria) sau Robert Fico (Slovacia).
Alegerile prezidenţiale de duminică vor instala în funcţie un şef de stat cu foarte multă putere politică. În primul rând, viitorul preşedinte va găsi liber fotoliul de prim-ministru. Nu va trebui să forţeze căderea guvernului sau să manevreze din umbră schimbare majorităţii parlamentare pentru a-şi instala un partener la Palatul Victoria. Aşadar, noul preşedinte va putea să numească un prim-ministru cu viziuni politice similare. În cazul în care Nicuşor Dan se va impune la scrutinul de duminică, favorit pentru şefia Guvernului este liberalul Ilie Bolojan, actualul preşedinte interimar. Bolojan ar urma să fie sprijinit de o majoritate formată din PSD, PNL, USR şi UDMR, deci toate partidele pro-europene. Plus grupul minorităţilor naţionale, care mereu votează cu puterea. Scenariul e valabil şi pentru George Simion. În cazul unei victorii, liderul AUR poate forţa instalarea lui Călin Georgescu sau a unui apropiat în fruntea Guvernului. În acest moment, blocul suveranist nu are majoritate în Parlament, însă partidele pro-europene vor fi obligate să voteze instalarea unui guvern dorit de George Simion. În caz contrar, dacă Parlamentul respinge două propuneri de prim-ministru venite de la Cotroceni, noul preşedinte ar putea forţa alegeri anticipate. Un astfel de scenariu ar şubrezi şi mai mult partidele pro-europene, care ar trece decimate în opoziţie. Prin urmare, indiferent de nume, viitorul preşedinte va putea pleca la drum cu un premier partener, nu cu unul ostil. Şi, în funcţie de negociere, cu o majoritate parlamentară solidă.
Ultima dată când un preşedinte a avut, încă de la începutul mandatului, o majoritate favorabilă şi un premier agreat a fost în 1996, în mandatul lui Emil Constantinescu. La acea vreme, alesul său pentru Palatul Victoria a fost Victor Ciorbea, instalat cu voturile coaliţiei CDR. În 2000, Ion Iliescu l-a impus pe Adrian Năstase, dar guvernul său, deşi a rezistat patru ani, a fost unul minoritar. În 2004, Traian Băsescu, proaspăt ales preşedinte, a desprins PUR, partidul condus de Dan Voiculescu, din coaliţia cu PSD şi a format o majoritate alături de PNL şi PD. Peste ani, Băsescu a avea să numească alianţa cu Dan Voiculescu drept ”soluţia imorală”. În 2009, Traian Băsescu a apelat la un nou artificiu pentru a-l instala pe Emil Boc în fruntea Executivului. Gabriel Oprea, ales deputat pe listele PSD, a rupt o parte din formaţiunea social-democrată şi a format UNPR. Noul partid a asigurat o majoritate foarte fragilă binomului Traian Băsescu - Emil Boc, de numai patru voturi, până în aprilie 2012, când USL (prima alianţă PSD-PNL) a preluat puterea. Klaus Iohannis a fost ales preşedinte în noiembrie 2014 pe un val imens de popularitate, dar a fost nevoit că coabiteze încă un an cu premierul Victor Ponta, pe care îl învinsese la prezidenţiale. Ponta a demisionat abia după tragedia de la Colectiv, la începutul lunii noiembrie 2015. Ulterior, Iohannis a numit tei prim-miniştri de la PSD, iar în buza alegerilor prezidenţiale din 2019 a reuşit să instaleze ceea ce a numit ”guvernul meu”, condus de liberalul Ludovic Orban. Însă acel Cabinet era unul minoritar, fiind dependent tot de PSD în Parlament. După ce coaliţia de dreapta PNL-USR-UDMR a eşuat, Iohannis a adus din nou PSD la guvernare, într-o coabitare care s-a întins până la plecarea sa de la Palatul Cotroceni, prin demisie, în luna februarie.
Imediat după desemnarea unui prim-ministru, noul preşedinte va trebui să numească un judecător la CCR. Mandatul Liviei Stanciu, trimisă la CCR de Klaus Iohannis în 2016, expiră în luna iunie. În paralel, alţi doi judecători CCR vor fi numiţi de Senat şi de Camera Deputaţilor, aşadar de noua majoritate parlamentară formată tot în jurul preşedintelui României. Practic, viitorul şef de stat va influenţa încă din startul mandatului schimbare unei treimi din componenţa CCR. În plus, după cele trei numiri, CCR îşi va alege şi noul preşedinte, în condiţiile în care mandatul lui Marian Enache ajunge la final tot în luna iunie. Mandatele judecătorilor CCR se întind pe o durată de 9 ani, potrivit News.ro.
În concluzie, în luna iunie, România va avea un nou preşedinte, un nou prim-ministru şi un nou preşedinte al Curţii Constituţionale.
Zona serviciilor secrete e, de asemenea, în aria de acţiune directă a preşedintelui României. Noul şef al statului va propune un nou director civil la SRI, post rămas vacant încă din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. ”Pietrificarea în funcţie nu este bună”, motiva, la acea vreme, Eduard Hellvig. În realitate, demisia a venit pe fondul unui conflict cu fostul preşedinte Klaus Iohannis. În funcţie de negocierile cu partidele din coaliţia de guvernare, George Simion sau Nicuşor Dan ar putea să-şi instaleze oameni de încredere şi la SIE, în condiţiile în care actualului director, Gabriel Vlase, e contestat public. Site-ul G4Media a dezvăluit că şeful SIE a zburat la Abu Dhabi pentru a urmări Marele Premiu de Formula 1, care a avut loc pe 8 decembrie. În acele zile, CCR tocmai decisese anularea alegerilor prezidenţiale din cauza interferenţelor străine în procesul electoral. În replică, şeful comisiei parlamentare pentru controlul SIE, Mihai Weber (PSD), a declarat că deplasarea lui Gabriel Vlase a fost ”o misiune externă”. PSD îşi doreşte să impună viitorul director al SIE, la schimb pentru a vota noul director al SRI, dorit de şeful statului, susţin surse politice pentru News.ro.
De asemenea, conducerea SPP e o altă miză pentru viitorul preşedinte, în condiţiile în care actualul director, Lucian Pahonţu, e în funcţie de 20 de ani. Pahonţu a fost numit de Traian Băsescu în 2005 şi păstrat de Klaus Iohannis. În luna noiembrie, Pahonţu a trecut în rezervă, dar a rămas la conducerea SPP, fiind printre oamenii de încredere ai fostului preşedinte Iohannis. Până acum, nici George Simion, nici Nicuşor Dan nu au vehiculat nume pentru conducerea serviciilor secrete, în ciuda insistenţelor presei.
Procurorul general, şeful DNA şi şeful DIICOT sunt numiri în care preşedintele are un cuvânt decisiv. Procedură implică o negociere cu ministrul Justiţiei, însă un guvern favorabil preşedintelui ar muta, în realitate, decizia la Cotroceni. Mandatul procurorilor-şefi expiră în martie anul viitor, după ce au fost numiţi de Klaus Iohannis. Legal, cei trei pot fi revocaţi din funcţie înainte de finalul mandatului, după precedentul Laura Codruţa Kovesi, schimbată chiar de Iohannis în timpul erei Dragnea. Cei doi candidaţi care îşi dispută funcţia de preşedinte al României au abordări diferite pe acest subiect. Nicuşor Dan a anunţat că, în cazul în care va fi ales preşedinte, va aştepta ca procurorii-şefi să ajungă la final de mandat. ”Pot să rămână până în primăvara anului viitor, timp în care voi face evaluarea întregului sistem de justiţie, şi penală, şi civilă”, a spus Nicuşor Dan într-un interviu pentru News.ro. De partea cealaltă, George Simion i-a cerut deja demisia procurorului-general al României, Alex Florenţa, pe motiv că dosarul lui Călin Georgescu ar fi unul politic. ”Îi cer demisia. Cred că e un gest de bun simţ să vină în prima zi de mandat, după ce românii au vorbit încă o dată, şi să rămânem cu oameni oneşti, nu cu oameni care fac dosare politice, cum este cazul lui Călin Georgescu şi cum este cazul meu. Reiterez, de 11 luni am fost deposedat de telefon, nu s-a făcut nicio percheziţie informatică, dacă asta nu este poliţie politică, nu ştiu ce mai este”, a spus George Simion într-un interviu pentru News.ro. Liderul AUR este acuzat de procurori că l-a ajutat pe Silvestru Şoşoacă, fostul soţ al Diana Şoşoacă, să falsifice semnături pentru a candida la europarlamentare. Miza lui Simion era ca Silvestru Şoşoacă, pe baza confuziei de nume, să ruptă voturi de la Diana Şoşoacă astfel încât să o împiedice în cursa pentru Parlamentul European. În final, planul a eşuat.
Pe plan extern, viitorul preşedinte va avea un vot decisiv în Consiliul European - reuniunea şefilor de stat şi de guvern din UE. În situaţia în care războiul din Ucraina va continua, liderii europeni vor trebui să decidă în ce măsură mai sprijină Kievul - financiar şi militar. Iar orice vot împotrivă ar putea bloca un plan colectiv al statelor UE. George Simion a condamnat invazia militară a Rusiei, dar a anunţat că România nu va mai sprijini Ucraina în cazul în care va fi ales preşedinte. Poziţionări similare au avut premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi premierul Slovaciei, Robert Fico, ambii apropiaţi de Vladimir Putin. Pe de altă parte, George Simion are contacte directe cu politiceni din anturajul preşedintelui SUA Donald Trump, fiind invitat la Washington, la ceremonia de învestire la Casa Albă. În schimb, Nicuşor Dan a promis în campania electorală că România va continua să sprijine Ucraina în mandatul său. Nicuşor Dan e privit pe plan extern ca un puternic susţinător al UE, aflat în relaţii apropiate cu Franţa, în condiţiile în care a obţinut titlul de doctor la prestigioasa Universitate Sorbona. ”Va trebui să alegem între SUA şi UE? Nu!”, îşi exprima opinia Nicuşor Dan, după instalarea luI Donald Trump la Casa Albă.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
