Noua strategie de securitate a SUA, publicată joi de Casa Albă, este destul de blândă în ceea ce priveşte referirile la Rusia şi la războiul de agresiune din Ucraina. Criticile la adresa Moscovei sunt foarte puţine, a remarcat Politico. În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor aliate ale SUA din Europa. În special, administraţia, în termeni mai mult sau mai puţin voalaţi, critică eforturile europene de a ţine în frâu partidele de extremă dreapta, calificând astfel de măsuri drept cenzură politică. Iar o prioritate, stipulată ca atare, este de „a pune capăt percepţiei - şi a împiedica această realitate - a NATO ca o alianţă în continuă expansiune”.
„Vrem să ne sprijinim aliaţii în menţinerea libertăţii şi securităţii Europei, restabilind în acelaşi timp încrederea civilizaţiei europene în sine şi în identitatea occidentală”, afirmă preambulul documentului, care detaliază apoi într-un capitol separat cum vede administraţia Trump „promovarea măreţiei europene”.
Europei i se reproşează declinul economic şi „dispariţia civilizaţiei” pentru care este învinovăţită Comisia Europeană, care, prin reglementările ei transnaţionale, „subminează” suveranitatea şi „cenzurează” libertatea de exprimare.
„Dacă tendinţele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puţin”, estimează administraţia Trump, referindu-se cu precădere la imigraţie. „Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni”, se spune în Strategie, potrivit News.ro.
„Ca atare, este departe de a fi evident dacă anumite ţări europene vor avea economii şi forţe armate suficient de puternice pentru a rămâne aliaţi de încredere”, avertizează documentul Casei Albe.
Totuşi, SUA declară că vor să se implice în medierea relaţiilor dintre Europa şi Moscova, înrăutăţite după agresiunea rusă din Ucraina, dar pe care administraţia le explică prin „lipsa de încredere în sine” a europenilor.
„Gestionarea relaţiilor europene cu Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ din partea SUA, atât pentru a restabili condiţiile de stabilitate strategică pe teritoriul eurasiatic, cât şi pentru a atenua riscul unui conflict între Rusia şi statele europene”, afirmă strategia.
Însă, în contextul în care nominalizează Germania ca un exemplu de vulnerabilitate, documentul stipulează: „Administraţia Trump se află în conflict cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste de la război, aflaţi în guverne minoritare instabile, multe dintre ele călcând în picioare principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”.
În ciuda criticilor şi nemulţumirilor, „Europa rămâne vitală din punct de vedere strategic şi cultural pentru Statele Unite”, afirmă documentul.
În concluzie, „diplomaţia americană ar trebui să continue să apere democraţia autentică, libertatea de exprimare şi celebrarea fără rezerve a caracterului şi istoriei individuale ale ţărilor europene. America încurajează aliaţii săi politici din Europa să promoveze această renaştere a spiritului, iar influenţa crescândă a partidelor patriotice europene oferă într-adevăr motive de optimism”, punctează documentul.
„Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-şi corecteze traiectoria actuală”, adaugă textul, care menţionează totodată „consolidarea naţiunilor sănătoase din Europa Centrală, de Est şi de Sud prin legături comerciale, vânzări de arme, colaborare politică şi schimburi culturale şi educaţionale”. În schimb, politica de extindere continuă a NATO ar trebui oprită, arată documentul.
Redăm integral capitolul dedicat Europei din Strategia de securitate naţională a SUA:
C. Promovarea măreţiei europene
Oficialii americani s-au obişnuit să considere problemele Europei ca fiind legate de cheltuielile militare insuficiente şi de stagnarea economică. Există un sâmbure de adevăr în această afirmaţie, dar problemele reale ale Europei sunt şi mai profunde.
Europa continentală a pierdut din ponderea în PIB-ul global – de la 25% în 1990 la 14% în prezent – în parte din cauza reglementărilor naţionale şi transnaţionale care subminează creativitatea şi spiritul întreprinzător.
Dar acest declin economic este eclipsat de perspectiva reală şi mai dură a dispariţiei civilizaţiei.
Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activităţile Uniunii Europene şi ale altor organisme transnaţionale care subminează libertatea politică şi suveranitatea, politicile de migraţie care transformă continentul şi creează conflicte, cenzurarea libertăţii de exprimare şi suprimarea opoziţiei politice, scăderea drastică a natalităţii şi pierderea identităţii naţionale şi a încrederii în sine.
Dacă tendinţele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puţin.
Ca atare, este departe de a fi evident dacă anumite ţări europene vor avea economii şi forţe armate suficient de puternice pentru a rămâne aliaţi de încredere. Multe dintre aceste ţări îşi multiplică în prezent eforturile pe calea actuală.
Vrem ca Europa să rămână europeană, să-şi recâştige încrederea în civilizaţia sa şi să renunţe la concentrarea eşuată asupra sufocării normative.
Această lipsă de încredere în sine este cea mai evidentă în relaţia Europei cu Rusia. Aliaţii europeni se bucură de un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte puterea militară faţă de Rusia, în aproape toate aspectele, cu excepţia armelor nucleare.
Ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina, relaţiile europene cu Rusia sunt acum profund atenuate, iar mulţi europeni consideră Rusia o ameninţare existenţială. Gestionarea relaţiilor europene cu Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ din partea SUA, atât pentru a restabili condiţiile de stabilitate strategică pe teritoriul eurasiatic, cât şi pentru a atenua riscul unui conflict între Rusia şi statele europene.
Este în interesul fundamental al Statelor Unite să negocieze încetarea rapidă a ostilităţilor în Ucraina, pentru a stabiliza economiile europene, a preveni escaladarea sau extinderea neintenţionată a războiului şi a restabili stabilitatea strategică cu Rusia, precum şi pentru a permite reconstrucţia Ucrainei după ostilităţi, astfel încât aceasta să poată supravieţui ca stat viabil.
Războiul din Ucraina a avut efectul pervers de a creşte dependenţa externă a Europei, în special a Germaniei. Astăzi, companiile chimice germane construiesc unele dintre cele mai mari fabrici de prelucrare din lume în China, folosind gaz rusesc pe care nu îl pot obţine în ţara lor.
Administraţia Trump se află în conflict cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste de la război, aflaţi în guverne minoritare instabile, multe dintre ele călcând în picioare principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia. O mare majoritate europeană doreşte pacea, dar această dorinţă nu se traduce în politici, în mare măsură din cauza subminării proceselor democratice de către aceste guverne. Acest lucru este important din punct de vedere strategic pentru Statele Unite tocmai pentru că statele europene nu se pot reforma dacă sunt blocate într-o criză politică.
Cu toate acestea, Europa rămâne vitală din punct de vedere strategic şi cultural pentru Statele Unite.
Comerţul transatlantic rămâne unul dintre pilonii economiei globale şi ai prosperităţii americane. Sectoarele europene, de la producţie la tehnologie şi energie, rămân printre cele mai solide din lume. Europa este leagănul cercetării ştiinţifice de vârf şi al instituţiilor culturale de renume mondial.
Nu numai că nu ne putem permite să renunţăm la Europa, dar acest lucru ar fi contraproductiv pentru obiectivele acestei strategii.
Diplomaţia americană ar trebui să continue să apere democraţia autentică, libertatea de exprimare şi celebrarea fără rezerve a caracterului şi istoriei individuale ale ţărilor europene. America încurajează aliaţii săi politici din Europa să promoveze această renaştere a spiritului, iar influenţa crescândă a partidelor patriotice europene oferă într-adevăr motive de optimism. Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-şi corecteze traiectoria actuală. Vom avea nevoie de o Europă puternică care să ne ajute să concurăm cu succes şi să colaboreze cu noi pentru a împiedica orice adversar să domine Europa.
America este, în mod firesc, ataşată sentimental de continentul european şi, desigur, de Marea Britanie şi Irlanda. Caracterul acestor ţări este, de asemenea, important din punct de vedere strategic, deoarece ne bazăm pe aliaţi creativi, capabili, încrezători şi democraţi pentru a crea condiţii de stabilitate şi securitate. Vrem să colaborăm cu ţări aliniate care doresc să-şi restabilească măreţia de odinioară.
Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni. Ca atare, rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia vor privi locul lor în lume sau alianţa lor cu Statele Unite în acelaşi mod ca cei care au semnat Carta NATO.
Citește și: Trump asigură că Putin „vrea să pună capăt războiului” din Ucraina
Politica noastră generală pentru Europa ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte:
• Restabilirea condiţiilor de stabilitate în Europa şi a stabilităţii strategice cu Rusia;
• A face posibil ca Europa să se susţină singură şi să funcţioneze ca un grup de ţări suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilităţii principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă;
• Cultivarea rezistenţei faţă de traiectoria actuală a Europei în cadrul naţiunilor europene;
• Deschiderea pieţelor europene pentru bunurile şi serviciile americane şi asigurarea unui tratament echitabil pentru lucrătorii şi întreprinderile americane;
• Consolidarea naţiunilor sănătoase din Europa Centrală, de Est şi de Sud prin legături comerciale, vânzări de arme, colaborare politică şi schimburi culturale şi educaţionale;
• A pune capăt percepţiei - şi a împiedica această realitate - a NATO ca o alianţă în continuă expansiune;
• Încurajarea Europei să ia măsuri pentru a combate supracapacitatea mercantilistă, furtul tehnologic, spionajul cibernetic şi alte practici economice ostile.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
