Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a afirmat, joi, întrebat dacă şi când ar putea fi sesizată Curtea de către PSD în cazul actualei crize politice, ipoteză vehiculată în ultimele ore în spaţiul public, că CCR „nu dă consulaţii”.
Zegrean a declarat pentru News.ro că s-ar putea ajunge la Curtea Constituţională doar dacă în cele 45 de zile de interimat „nu se rezolvă problema şi primul-ministru nu propune miniştri cu competenţe depline care să fie duşi în Parlament pentru audieri şi Parlamentul să-i aprobe sau să-i respingă”.
De asemenea, și fostul judecător constituţional Tudorel Toader consideră că dacă sesizarea adresată Curţii vizează emiterea unui „punct de vedere”, a unei „opinii juridice”, atunci Curtea va spune că „nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”, o astfel de „consultanţă”. În opinia sa, PSD poate sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că primul-ministru refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului, după ce s-a schimbat structura politică a Guvernului.
În ultimele ore, în spaţiul public a fost vehiculată informaţia potrivit căreia PSD i-ar fi transmis preşedintelui Nicuşor Dan că va sesiza Curtea Constituţională a României pentru a cere o clarificare în cazul actualei crize politice declanşate de retragerea miniştrilor soial-democraţi din cabinetul condus de Ilie Bolojan.
Întrebat despre această ipoteză, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat, joi, pentru News, că CCR „nu dă consultaţii”.
„Deci Curtea Constituţională nu dă consultaţii El (n. red. - liderul PSD Sorin Grindeanu) vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curţii Constituţionale să facă şi cererea în locul lui?”, a spus Augustin Zegrean.
Potrivit fostului judecător CCR, s-ar putea ajunge la Curtea Constituţională doar în situaţia în care în cele 45 de zile de interimat nu se rezolvă problema, adică primul-ministru nu propune miniştri „plini”, cu competenţe depline, care să fie duşi în Parlament pentru audieri şi Parlamentul să-i aprobe sau să-i respingă ori dacă Parlamentul nu face moţiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.
„Dacă românii ar citi şi-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât şi ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”, a afirmat Zegrean.
Întrebat dacă este vreo diferenţă dacă demisionează unul, doi trei sau mai mulţi miniştri, fostul judecător a răspuns: „Nu e nicio diferenţă. Unul dacă pleacă şi trebuie să pună pe altul în locul lui, spre exemplu, dacă este de la acelaşi partid de la care a plecat celălalt, nu trebuie să meargă în Parlament, deci îl propune primul-ministru, îl numeşte preşedintele (n. red. preşedintele României). Dacă însă prin procedura asta de remaniere se schimbă compoziţia politică sau structura Guvernului, atunci este obligat primul-ministru să îi ducă în Parlament, pentru că preşedintele ţării nu îi poate numi decât după aprobarea Parlamentului”.
„Se procedează exact ca la formarea Guvernului: anunţă, stabileşte o zi în care merge cu domnii aceia la comisiile de specialitate să-i audieze”, a spus Zegrean, precizând că votul se dă numai în cazul miniştrilor care au fost înlocuiţi.
În ceea ce priveşte prelungirea interimatului peste cele 45 de zile, Zegrean a răspuns că acest lucru nu este posibil „nici măcar cu un minut”.
Ce spune fostul judecător CCR Tudorel Toader
Şi fostul judecător constituţional Tudorel Toader consideră că dacă sesizarea adresată Curţii vizează emiterea unui „punct de vedere”, a unei „opinii juridice”, atunci Curtea va spune că „nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”, o astfel de „consultanţă”.
„Şi nici nu îl înregistrează ca dosar privind excepţii sau obiectii de neconstituţionalitate, intră în administrative şi dă un răspuns extrajudiciar. Ce poate face preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor? În opinia mea, poate sesiza Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că primul-ministru refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului, după ce s-a schimbat structura politică a Guvernului”, a afirmat Tudorel toader.
Întrebat în legătură cu schimbarea structurii politice a Guvernului ca urmare a demisiilor social-democraţilor din Executiv şi dacă în Parlament trebuie să meargă toţi membrii Guvernului, dacă se va ajunge la această situaţie, sau doar miniştrii înlocuiţi, Toader a răspuns că atunci când Guvern este învestit, primeşte votul de învestitură şi încrederea Parlamentului „sub două aspecte”.
„Pe de o parte, lista membrilor guvernului, pe de altă parte, programul de guvernare, în sensul că acest program poate fi pus în aplicare de ministrii aceia pe care îi propune primul-ministru. Programul de guvernare poartă amprenta partidelor din arcul guvernamental şi structura Guvernului la fel. Dacă se schimbă şi pleacă un ministru, doi, trei, e o chestiune, o problemă şi pot fi înlocuiţi, dacă pleacă toţi ministrii reprezentând un partid din arcul guvernamental, atunci se schimbă structura guvernului, cum este cazul despre care vorbim”, a explicat Tudorel Toader.
Toader a subliniat că în acest caz al plecării „în bloc” a miniştrilor PSD „se schimbă structura Guvernului şi nu mai există încrederea Parlamentului că miniştrii care rămân pot pune în aplicare programul de guvernare cu care merge Guvernul”.
„Aici e diferenţa”, a punctat fostul judecător, remarcând că în Parlament trebuie cerut votul de încredere pentru „toată echipa guvernamentală”, nu doar pentru miniştrii înlocuiţi.
„Nu e remaniere. Remaniere e când e vorba de unu, doi, trei miniştri şi dacă echipa aceea poate sau nu să pună în aplicare programul de guvernare care poartă şi amprenta partidului din partea căruia demisionează miniştrii”, a mai explicat Tudorel Toader.
Potrivit fostului judecător constituţional, CCR ar putea da un răspuns acestei sesizări în condiţiile soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională, o competenţă „consacrată în Constituţie” la revizuirea din 2003.
În acelaşi timp, Tudorel Toader susţine că este posibilă prelungirea interimatului de 45 de zile al guvernului Bolojan rămas după demisiile miniştrilor social-democraţi, pentru că legea privind organizarea Guvernului „nu limitează interimatul doar la 45 de zile”, însă Guvernul are „obligaţia şi interesul legitim” de a avea „competenţe depline şi de a avea încrederea Parlamentului”.
„Nu există nicio limită (n. red. - în ceea ce priveşte interimatul). Doar că îi limitează competenţele. În plus, Guvernul este sub controlul Parlamentului. Parlamentul îl mandatează, îi dă votul de încredere, Parlamentul îi retrage votul de încredere, adică îl demite, ca urmare a unei moţiuni de cenzură, dar, sigur, aici înţeleg că se încearcă a evita moţiunea, apelându-se la instrumentul juridic mai puternic, neutru, al Curţii Constituţionale”, a mai spus Tudorel Toader, adăugând că la CCR există cauze care pot dura ani, dar şi proceduri urgente în care Curtea ar putea decide şi într-o săptămână, două cu privire la un astfel de conflict.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
