În urmă cu mai bine de 200 de ani în zona Sibiului se cultiva ananas, în urma planurilor realizate de baronul Samuel von Bukenthal, anunță Muzeul Național Brukenthal într-un comunicat de presă.
În anul 1780, Brukenthal a ordonat ca iazurile din jurul orașului Sibiu să fie umplute cu pământ, transformându-se astfel în bogate și înfloritoare grădini de zarzavat și livezi. Aproape fiecare familie burgheză din Sibiu deținea propriul spațiu verde în afara zidurilor orașului. În acea vreme se importau din Viena sau München plante, arbuști sau diferiți copaci. Plantele rare constituiau și atunci, ca și acum, o atracție specială, susțin specialiștii muzeului.
În perioada 1770-1802 acesta și-a extins proprietatea de la Avrig, cumpărând constant și fânețe și ogoare. La momentul morții sale, suprafața fermei și a reședinței de la Avrig era de aproximativ șapte hectare. Aici exista o lăptărie, un joagăr și două cârciumi, iar ferma se putea autofinanța.
În consemnările din anul 1788 apar introducerea în regiune a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate diferite fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă.
”Ca fructe tropicale exotice, ananasul a câștigat rapid popularitate în Europa. Dar livrarea lor din coloniile de peste mări către statele europene a fost nu numai costisitoare, ci și extrem de lungă. Prin urmare, deja în 1658, a fost cultivat primul fruct european, iar în 1723 a fost construită o seră imensă în Chelsea, Anglia, destinată exclusiv acestei culturi tropicale”, arată Alexandru Constantin Chituță, directorul muzeului.
Ananasul a devenit atât de popular și la modă încât imaginea lui a apărut pe portretele regalității, iar conducătorii doreau ca propriile lor „conuri” bizare să fie cultivate în posesiunile lor, relatează g4media.ro.
”De exemplu, este cunoscut un portret cu un ananas al regelui Henric al II-lea; în 1733, un ananas din propria sa seră din Versailles a apărut pe masa lui Ludovic al XV-lea. Și Ecaterina a II-a, până la moartea ei, a primit fructe de la fermele ei din Petersburg”, mai arată Alexandru Constantin Chituță.
Citește și: Cum putem să ne dăm seama dacă fructele sunt pline de substanțe chimice?
Experimentele de aclimatizare de la Avrig, din Transilvania, a copacilor și a altor plante aduse din țări străine făceau în egală măsură parte din conceptul Baronului Brukenthal ca și exotismul renumitei sale sere, în care cultiva ananași. Acest fruct de lux era întruchiparea bunului gust și a plăcerilor culinare rafinate. Chiar dacă se afla la marginea Imperiului, Transilvania devine în timpul Baronului Samuel von Brukenthal parte integrantă a procesului internațional de modernizare.
Informațiile de mai sus fac parte din proiectul ”Ce a făcut cu adevărat Samuel von Brukenthal” – inițiat de Alexandru Constantin Chituță cu prilejul împlinirii în 2023 a 206 ani de la deschiderea Muzeului Național Brukenthal și a 220 de ani de la moartea sa.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
