11.04.1989 – Ecoglasnost luptă pentru o Bulgarie mai curată
În ultimii ani ai dictaturii Ceaușescu mare parte din populația României petrecea ore întregi la televizor, dar nu urmărind programele Televiziunii Române, ci pe ale televiziunilor din vecini. În casele din sudul țării ajungeau filme americane, desene animate pentru cei mici, fotbal european și mondial, toate de la televiziunea bulgară.
Ce nu se vedea însă la televiziunea din vecini, dar se auzise în orașele românești de la Dunăre era faptul că în Bulgaria începuse o mișcare de protest împotriva regimului de la Sofia. Revendicările, surprinzător, erau de natură… ecologistă. Todor Jivkov, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, avea aceleași planuri de industrializare precum omologul său de la București. Și, la fel ca la București, nu conta că aceste planuri schimbau în rău viețile oamenilor. Socialismul trebuia construit cu orice cost.
Printre planurile lui Jivkov, criticate de Ecoglasnost, o organizație ecologistă independentă din Bulgaria, se numărau construirea unei noi centrale nucleare la Dunăre, la Belene, și devierea cursului a două râuri mari, Struma și Mesta. Pentru toate acestea, mase mari de populație urmau să fie mutate din agricultură, o mândrie a Bulgariei, în industrie, visul cel mai mare al lui Jivkov.
Trebuie spus că Ecoglasnost, organizația independentă înființată pe 11 aprilie 1989, arăta cu degetul și spre România. Mai exact, spre marii poluatori din orașele românești de la Dunăre, care stricau aerul și din orașele bulgărești de peste fluviu. Mai marii Bulgariei considerau că toate aceste probleme erau povești de adormit copiii, precum cele la care se uitau, seară de seară, la televizor și românii cu… antenă de bulgari. Lucrurile se vor schimba, însă, radical în doar câteva luni.
