Votul sau nimic - Promisiuni câștigătoare PSD 2016
Încrederea românilor, înainte de alegeri, și-a menținut trendul descendent și în 2016. Astfel, o cercetare realizată de IRES, pentru Digi24, arăta, în noiembrie, că doar 10% dintre respondenți aveau încredere în Parlament și doar 11%, în formațiunile politice.
Românii au ieșit să-și exprime preferința politică pe 11 decembrie 2016. Sau, mai corect spus, n-au ieșit. Prezența la urne a fost de numai 39,49%. Iar PSD a câștigat, și de data aceasta, cu 45,67% dintre voturi în Senat și 45,47% dintre voturi în Camera Deputaților. N-a fost, însă, suficient pentru a le asigura majoritatea în Legislativ, așa că social-democrații au fost nevoiți să negocieze pentru formarea Guvernului, atrăgându-i de partea lor pe cei de la ALDE.
Totuși, dintre românii prezenți la vot, cei mai mulți au ales PSD. Iată o parte din promisiunile social-democraților:
Sănătate
Dezvoltarea infrastructurii medicale:
Construirea Spitalului republican „Carol Davila" în Capitală, până în 2020 ( va fi un spital clinic și universitar, un centru de urgență, excelență și cercetare, cu peste 2.500 de paturi, institute de cercetare și echipamente performante. Adiacent Spitalului Republican, se va construi un campus medical, care va avea: un complex medical pluridisciplinar (spital, clinici și institut de cercetare), Universitatea de Medicină și Farmacie, recuperare și sport de agreement, terenuri de sport, parc, zonă de agreement, heliport, creșă, grădiniță și școală, complex comercial și servicii, hotel pentru însoțitorii pacienților (1.200 locuri), zonă rezidențială pentru personalul medical și studenți, parcare;
Construirea a 8 spitale regionale noi, până în 2020, centre de urgență și excelență pentru toate specialitățile medicale (1.000 de paturi, 10 clinici, un institut de cercetare, echipamente performante. Adiacent se va construi un campus medical cu toate facilitățile pentru personalul medical și însoțitorii pacienților;
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente: spitalele județene, 150 de ambulatorii de specialitate, 25 de Unități de Primire Urgențe;
Dotarea fiecărui spital județean cu: echipamente de imagistică modern (Cel puțin un CT și un RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6-10 paturi);
Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD: înnoirea treptată a parcului de ambulanțe, o ambulanță pentru urgențe medicale în fiecare comună;
Medicamente
Câte un medicament gratuit pentru fiecare boală: fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa (Aceste medicamente compensate 100% vor fi în plus față de medicamentele gratuite asigurate prin programele naționale de sănătate);
Actualizarea frecventă a listei medicamentelor compensate: prima actualizare, la 1 martie 2017;
Anularea creșterii prețurilor la medicamente;
Ieftinirea medicamentelor inovative;
Vaccinuri:
Buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS: Prevenirea epuizării stocurilor, vaccinarea la timp, prevenirea îmbolnăvirilor în masă;
Repornirea producției de vaccinuri și dezvoltarea Institutului Cantacuzino, pentru asigurarea independenței în domeniul producției vaccinurilor - obiectiv strategic national;
Alte promisiuni în domeniu:
Creșterea bugetului pentru sănătate la 6,4% din PIB, până în 2020;
Debirocratizarea accesului la tratament: desființarea comisiilor de specialitate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar, accesul pacientului la tratamentul adecvat, în momentul diagnosticării;
Screening pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătății publice: depistarea precoce a malformațiilor congenitale, depistarea bolilor infecțioase transmisibile;
Programe profilactice pentru copii: consultații medicale preventive, pentru depistarea diverselor afecțiuni cu debut precoce, pentru copiii între 5 și 14 ani, dezvoltarea cabinetelor medicale școlare și universitare, inclusiv a celor stomatologice;
Revizuirea sistemului de salarizare - nivelul salariilor de la 1 ian. 2018 (în aceste sume nu sunt cuprinse celelalte venituri care provin din gărzi, tichete de masă și vacanță, sporuri etc);
Pentru medici:
· 1.200 € brut, medic rezident anul I;
· 2.650 € brut, medic specialist gr. V, clinic;
· 3.377 € brut, medic primar gr. V, clinic;
· 3.600 € brut, medic primar gr. V, ATI/urgență;
· 0% impozitul pe venit;
Pentru asistenți medicali: 100% creștere a salariilor;
Pentru infirmieri și asistenți sociali: 2.150 de lei salariul minim brut;
Pentru angajații cu studii medii în asistență socială, 2.250 de lei salariul minim brut;
Pentru angajații cu studii superioare în asistență socială, 2.500 de lei salariul minim brut;
Alte beneficii financiare pentru personalul medical:
Tichete de vacanță: un tichet de vacanță pe an, pentru toți bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an;
Fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare, la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanță transparente, stabilite cu sindicatele;
Subvenționarea chiriilor pentru locuințele medicilor;
Politica fiscal-bugetară
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Invesții (FSDI), 100% deținut de stat: 200 companii, 45 mld. lei;
Eliminarea a 102 taxe nefiscale, de la 1 ianuarie 2017, printre care: timbrul de mediu pentru autovehicule, taxele de la Registrul Comerțului, taxele consulare și de cetățenie, taxa pentru cazierul fiscal, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar;
Măsuri de relaxare fiscală:
Impozit pe veniturile din salarii, din ianuarie 2018: 0% pentru salarii până la 2.000 de lei brut, pentru medici (indiferent de salariu) și IT-iști (indiferent de salariu, inclusiv cei cu studii medii); 10% pentru salarii peste 2000 de lei brut;
Scăderea contribuțiilor salariale, de la 39,25%, la 35%, din ianuarie 2018;
Impozit pe veniturile din pensii: 0% pentru pensii până la 2000 de lei brut, din ianuarie 2017; 10% pentru pensii peste 2000 de lei brut, din ianuarie 2018. 90% dintre pensionari nu vor mai plati niciun tip de impozit sau contribuții: din ianuarie 2017, contribuția la sănătate 0%;
Impozit pe veniturile din activități independente, din ianuarie 2018: 0% pentru venituri anuale până la 24.000 de lei brut; 10% din suma care depășește 24.000 de lei brut, pentru venituri anuale de peste 24.000 de lei brut; debirocratizare (se va depune o singura declarație pe an);
Contribuții pentru veniturile din activități independente, din ianuarie 2018: 0% contribuție la pensii (CAS) și sănătate(CASS). CASS se va plăti o singură dată, de către persoanele fizice care obțin venituri (exclusiv salariați, pensionari, persoane scutite de lege) la nivelul salariului minim pe economie;
Alte venituri obținute de persoanele fizice (chirii, arendă, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.) din ianuarie 2018: 10% impozit pe venit, 0% sănătate (CASS); debirocratizare (se va depune o singura declarație pe an);
Impozitul pentru transferul proprietății, din martie 2017: 0% pentru sume până la 450.000 de lei, 3% din ce depășește 450.000 de lei;
Venituri în plus la buget, în 2020, față de 2016 - 98,4 miliarde de lei, respectiv 9,7 % din PIB;
În ceea ce privește infrastructura de transport, educația și justiția, celelalte domenii selectate și în episoadele anterioare, programul de guvernare al PSD, pe care l-a prezentat înainte de alegeri, nu conținea prevederi, pentru aceste arii. Totuși, în 2017, social-democrații au venit cu un nou program, care prevedea măsuri inclusiv pentru aceste domenii. Iată-le pe câteva dintre ele:
Infrastructura de transport:
Autostrăzi:
Lugoj-Deva;
Sibiu-Pitești;
Autostrada Transilvania;
Autostrada Sebeș-Turda;
Pitești-Craiova;
Drumuri expres: Ploieşti-Buzău, Buzău - Focşani, Focşani - Bacău, Bacău - Paşcani;
Transportul feroviar:
Modernizarea liniei București-Buzău-Focșani-Bacău-Roman-Pașcani-Iași-Frontieră;
Proiecte de investiții noi în feroviar - București - Brașov, Timișoara - Arad, București - Buzău, București - Craiova, Pașcani - Iași, București - Constanța, București - Pitești;
Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri (Regionala Brașov, Regionala Iași, Regionala București, Regionala Timișoara, Regionala Cluj, Regionala Craiova, Regionala Galați);
Educație
Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare, pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU);
Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar;
Construcția a 2.500 de creșe, grădiniţe și unități after-school;
Creşterea salariilor personalului didactic, cu 20%, de la 1 iulie 2017 şi cu 30%, de la 1 ianuarie 2018;
Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză;
Realizarea de wireless campus-uri, începând cu învățământul liceal;
Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar;
Implementarea catalogului electronic;
Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți;
Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional;
Justiție
Aplicarea deciziilor CCR care nu au fost preluate în legislația românească și inițierea dezbaterilor privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraților, a modificării Legii răspunderii ministeriale, precum și a răspunderii celor din administrația publică;
Realizarea unei analize riguroase la nivelul penitenciarelor, care va viza elaborarea unui program de măsuri imediate, pentru crearea de condiții care să respecte statutul și demnitatea umană și să evite sancționarea României de către organismele internaționale;
Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere, acolo unde locațiile permit;
Realizarea Cartierului pentru Justiție - Justice District din București, pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din Capitală;
Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și consolidarea Inspecției Judiciare;
Modernizarea legislației privind sistemul judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE, împiedicând apariția exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului;
Reînființarea Institutului Român de Criminologie, instituție independentă, pentru ca, împreună cu Ministerul Justiției, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanții sistemului judiciar și facultățile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român;
Guvernul și Comisia Europeană vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii. Este importantă și transpunerea cu prioritate în legislația națională a directivelor europene care privesc sistemul judiciar;
Implementarea la nivel național a proiectului Dosarul electronic;
Acordarea de către avocați a unei consultații anuale gratuite, celor care îndeplinesc condițiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal;
Contextul politic
Nici această guvernare nu a fost ferită de tensiuni. Dimpotrivă, actuala legislatură a înregistrat o premieră: majoritatea parlamentară și-a dat jos propriul cabinet, prin moțiune de cenzură. Este vorba despre Guvernul Grindeanu, demis în iunie anul trecut (a guvernat doar jumătate de an - ianuarie-iunie 2017), pe motiv că nu a îndeplinit programul de guvernare. A urmat Executivul condus de Mihai Tudose, care a guvernat 7 luni (iunie 2017-ianuarie 2018). Tudose a demisionat de la șefia Executivului, după ce PSD i-a retras sprijinul politic, din cauza unor tensiuni apărute între Tudose și Președintele PSD, Liviu Dragnea, pe fondul unor declarații publice făcute de Tudose.
Astfel, la aproape 2 ani de la preluarea mandatului, ne aflăm la cel de-al treilea cabinet instalat de PSD, condus de Viorica Dăncilă (ianuarie 2018-prezent).
Pentru că mai sunt doi ani până la terminarea actualului mandat, nu ne putem pronunța cu privire la promisiunile neîndeplinite. Totuși, merită menționat că, în legătură cu proiectul celor 8 spitale regionale, spre exemplu, Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, declara, recent, că Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi terminat abia în 2023, acesta aflându-se în faza cea mai avansată.
De asemenea, dacă vorbim despre autorizarea școlilor, o analiză realizată anul trecut arăta că 4 din 5 școli din România funcționează ilegal, adică fără autorizație de securitate la incendiu. Asta, în condițiile în care țara noastră are peste 6000 de școli, jumătate în mediul rural, după cum anunța, în ianuarie, Liviu Pop, pe atunci Ministru al Educației. Așadar, avem mult de recuperat, la acest capitol.
În ceea ce privește sistemul penitenciar - și aici avem de lucru, iar sindicaliștii din domeniu atrag atenția că nu s-a făcut mai nimic. Tocmai de aceea, amenință cu grevă.
În timp ce proiectul privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Invesții e, deocamdată, blocat, după ce Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ pe această temă nu respectă Legea Fundamentală.
Totodată, dacă ne referim la infrastructura de transport, o analiză Hotnews, realizată în iunie anul curent, puncta următoarele aspecte:
Nici un proiect nu are termenele respectate, toate au întârzieri;
Alte proiecte de autostrăzi au blocaje (A1 Lugoj - Deva, Lot 3, spre exemplu) sau au făcut chiar pași înapoi (A8 Tg. Mureș - Tg. Neamț - singurul contract semnat a fost reziliat);
Zeci de licitații au amânări peste amânări, unele au ofertele în evaluare la Compania de Drumuri de aproape un an de zile;
Pentru unele proiecte, licitațiile au fost dezastruoase și vor trebui relansate (Pitești - Craiova, redesenat ca drum expres în baza unor studii vechi; relocarea utilităților care ține în loc Podul de la Brăila);
Proiecte importante ca Sibiu - Pitești, Comarnic - Brașov sau Târgu Mureș - Iași sunt în aer;
Sunt doar câteva exemple care ilustrează că, deși doi ani reprezintă o perioadă destul de lungă, PSD-ALDE nu are timp de pierdut, dacă vrea să ducă la capăt ceea ce și-a propus la începutul mandatului, în materie de promisiuni asumate în programul de guvernare.
Deocamdată, nu ne rămâne decât speranța! Peste doi ani, însă, vom fi, din nou, chemați la vot, să ne alegem parlamentarii și, în mod implicit, guvernanții. Oare și atunci vom alege să stăm acasă? Și dacă da, cu ce risc?
