Mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi pentru a lupta în Ucraina se reunesc în toată Rusia de câteva săptămâni şi cer prin mesaje video difuzate pe canale de internet în limba rusă ca preşedintele Vladimir Putin să-şi respecte promisiunile făcute, relatează France Presse.
După ce a ordonat o mobilizare parţială în septembrie, Kremlinul a dat asigurări că sutele de mii de înrolaţi vor urma un antrenament solid, vor primi un echipament bun şi nu vor fi trimişi în prima linie a războiului din Ucraina. Însă au fost înregistrate numeroase încălcări ale acestor promisiuni: moartea pe front a celor recent mobilizaţi, mobilizarea unor bărbaţi inapţi pentru serviciul militar, a unor taţi de familii numeroase sau prea vârstnici, absenţa echipamentului adecvat şi a instruirii militare pentru cei chemaţi sub arme, relatează Agerpres.
Această mobilizare dezordonată, care a obligat autorităţile ruse să admită comiterea unor "erori", a provocat îngrijorare în rândul soldaţilor trimişi în Ucraina. Această îngrijorare, care riscă să degenereze în proteste, pune Kremlinul într-o situaţie delicată: dacă autorităţile reprimă în mod implacabil orice împotrivire faţă de ofensiva în Ucraina, cuvântul soţiilor de soldaţi este sfânt şi întemniţarea lor ar provoca un şoc în Rusia.
Semn că puterea ia aceasta în serios, Putin urmează pentru prima oară să se întâlnească vineri cu mame ale militarilor trimişi în Ucraina. Dar unele rude ale celor mobilizaţi anticipează o reuniune atent coregrafiată, fără discuţii de fond.
Putin va întâlni "mame scoase din mâneca sa, care vor pune întrebări adecvate şi îi vor mulţumi, ca de fiecare dată", şi-a exprimat regretul Olga Ţukanova, mama unui tânăr care îşi efectuează serviciul militar.
"Vladimir Vladimirovici, răspundeţi la întrebările noastre!", lansează această femeie, care vrea să se asigure că fiul său de 20 de ani nu va fi trimis ilegal pe front sau la frontiera cu Ucraina, unde obuzele cad de asemenea. Ea a venit special la Moscova din oraşul Samara, situat la 900 km est, cu speranţa că va fi primită la Kremlin. Degeaba. "Cred că ei se tem că i se va pune întrebări incomode. Dar el trebuie să rezolve problema!", afirmă ea.
Preşedintele rus ştie cât de sensibil este subiectul legat de rudele soldaţilor. În august 2000, în cursul naufragiului submarinului rusesc Kursk, care a dus la moartea celor 118 membri ai echipajului, el a fost criticat vehement, acuzat că a reacţionat tardiv. Apoi a început să strângă şurubul presei. În timpul celor două războaie din Cecenia, o mişcare a mamelor soldaţilor incomodase puterea şi întărise un sentiment de nemulţumire în întreaga societate rusă.
De această dată, în faţa unui climat de represiune sporit, protestele soţiilor şi mamelor soldaţilor nu contestă direct ofensiva în Ucraina, dar unele denunţă condiţiile în care sunt trimise pe front rudele lor. Iar statutul lor de mame şi soţii de bărbaţi mobilizaţi, plecaţi să servească patria, le conferă o legitimitate şi o formă de protecţie în faţa persecuţiilor, autorităţile neputând să le considere drept opozante obişnuite.
În societatea rusă, "există un sentiment instinctiv că soţiile au dreptul" să ceară socoteală puterii, afirmă Aleksei Levinson, sociolog la centrul independent Levada. Aceste femei "cer statului să-şi îndeplinească funcţia de 'părinte colectiv' al mobilizaţilor", adaugă el. "Când statul sau comandamentul militar nu-şi îndeplineşte atribuţiile, femeile fac reclamaţii", spune expertul citat.
Pentru moment, mişcarea este disparată, puţin coordonată. Apelurile rudelor în suferinţă sunt difuzate pe reţelele sociale, unde colective neoficiale se înghesuie în jurul unor personalităţi mai vocale. Este şi cazul Olgăi Ţukanova, care într-o înregistrare video, difuzată de unele canale de social media ruse, i se adresează lui Putin: "Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi? Nu cu soţii şi mame alese la comandă, ci cu femei adevărate, care au venit din diferite oraşe până aici pentru a se întâlni cu dumneavoastră".
Într-un climat de presiune exacerbat, alte femei se tem totuşi să atragă probleme sau să agraveze situaţia rudelor lor vorbind cu presa, în special cu cea străină.
"Noi am trimis scrisori oficiale autorităţilor", scrie pentru AFP una dintre ele, sub rezerva anonimatului. "Nu jurnaliştii îi vor scoate pe bărbaţii noştri din tranşee şi nu vrem să le provocăm încă şi mai multe probleme", afirmă aceasta.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
