România nu a învățat nimic după tragedia de la Colectiv, spune președintele Asociației care poartă numele clubului mistuit de flăcări pe 30 octombrie 2015. Într-un interviu acordat Digi FM, Eugen Iancu insistă că autoritățile române sunt și acum nepregătite pentru a face față unei situații de criză. Tatăl unuia dintre cei decedați în urma tragediei a vorbit cu Alexandra Grigoriță despre neajunsurile sistemului sanitar și despre ce trebuie făcut astfel încât dezastrul de la Colectiv, în urma căruia 65 de tineri au murit și alte câteva zeci au rămas mutilați, să nu se poată repeta.
Alexandra Grigoriță: Cum a decurs relația în toți acești 5 ani cu autoritățile în privința familiilor victimelor și celor răniți. Au primit ajutorul promis, le-au fost decontate tratamentele?
Eugen Iancu: Relația cu autoritățile a fost destul de bună, nu am avut nicio problemă în discuțiile cu miniștrii Sănătății, au fost întotdeauna deschiși. Nu am avut probleme nici cu primarul de la Sectorul 4, unde s-a desfășurat evenimentul (incendiul de la Colectiv, n.r), și de fiecare dată când am avut nevoie, am avut deschidere. Problemele care au apărut însă întotdeauna au fost legate de sistem, de birocrație. Ca să deblochezi, ca să urgentezi orice, cum ar fi eliberarea unor documente, trebuie să apelezi la ministru. Sistemul și birocrația sunt făcute de așa natură încât pentru absolut orice trebuie să stai la cozi și trebuie să te duci de n-șpe mii de ori pentru o hârtie. Sperăm că acum, cu criza COVID-19, se va informatiza tot acest sistem. Să vă dau un exemplu: unii dintre răniți au rămas fără degete și ei trebuie să se ducă cu documente care să arate că nu le-a crescut degetul, ca să poată beneficia de ajutor. Problema asta trebuie rezolvată, căci nu e vorba doar de răniții Colectiv, ci de zeci de mii de oameni din țară care nu au o mână, un picior, sunt paralizați... Ei trebuie să treacă prin toate focurile astea ale democrației. Este incredibil, și e o problemă de ani de zile care nu și-a găsit rezolvarea. Birocrația este o parte a acelei corupții care ucide.
A.G.: Au trecut deja 5 ani de la tragedie și nu avem nici acum o sentință în acest caz. De ce credeți că se derulează atât de greu procesul?
E.I.: Pentru că este implicatul statul. Sunt implicați oameni puternic în stat - miniștri, primari, secretari de stat. Într-un proces în care trebuie să condamni statul și oameni care conduc acel stat, totul se blochează. Influența, înțelegerile... e o caracatiță uriașă. Din această caracatiță fac parte și procurorii și judecătorii. Din această cauză avem procese de ani de zile. După 4 ani de când am depus plângerea împotriva intervenției din acea noapte - dovedită prin înregistrări și filmulețe și documente că a fost o catastrofă - nu s-a anchetat nimic. Nu avem un proces împotriva spitalelor sau a intervenției din acea noapte, pentru că undeva totul se blochează.
A.G.: Credeți că s-a schimbat ceva între timp în sistemul sanitar? Credeți că ar putea face față spitalele unei noi tragedii de genul celei de la Colectiv?
E.I.: Nu. Avem 10 paturi noi funcționale pentru tratarea marilor arși, la Iași și Timișoara, doar atât! În rest, nimic! Am văzut acum două-trei săptămâni un raport al Ministerului Sănătății din care reieșea că noi nu avem bacterii nosocomiale. Este incredibil! Oamenii ăștia nu înțeleg că rezolvarea problemelor începe din momentul în care le recunoști și faci totul pentru a le rezolva. La noi e o opoziție fantastică din partea lumii medicale în privința schimbării. De aia nu avem spitale, clinici noi, legi noi sau protocoale noi. Noi nu avem un protocol unitar în niciun domeniu medical, la nivel național - să știm că în zona arșilor, a accidentelor rutiere, a cancerului, tot sistemul medical funcționează după niște reguli clare. Noi nu avem așa ceva! Avem regulament intern al fiecărui spital, se face totul după cum vrea somitatea din zona respectivă.
A.G.: Care credeți că a fost greșeala statului în momentul tragediei. Cum ar fi putut gestiona situația mai bine și ar fi putut să o prevină?
E.I.: Accidente se întâmplă și vreau să cred că în Colectiv a fost vorba de un accident. Problema e ce faci când se întâmplă, ești pregătit să intervii, ai oameni pregătiți, instruiți, cu inimă tare în ei, care nu leșină când văd oameni arși? Ai spitalele pregătite? La 30 și ceva de minute de la izbucnirea incendiului de la Colectiv, în spitale nu se știa că există un incendiu cu victime multiple. În nicio secție de urgență nu se știa că va veni un număr mare de victime. Este clar că sistemul nostru de urgență nu a funcționat și, din punctul meu de vedere, îmbunătățirile aduse nu sunt suficiente. Iar în ceea ce privește spitalele, cred că este absolut aceeași catastrofă pentru că nu s-a schimbat nimic.
A.G.: Ce s-ar putea face totuși pentru a putea face față unor astfel de situații, în viitor?
E.I.: În primul rând, spitalele sunt construite prost, nu mai sunt gândite pentru nivelul actual. Degeaba iei aparatură foarte performantă, dacă ai infrastructură zero. Dacă nu începem cu infrastructura, degeaba! Degeaba aduc piese mici, pe care le introducem în pacienți, totul nou, de unică folosință, dacă conductele de aer și de apă sunt foarte vechi. Trebuie să începem să construim. Nu e posibil ca după 5 ani să nu avem un spital de arși în România, care se construiește în 2 ani de zile! Asociația Colectiv ar fi putut construi un spital de arși în 2 ani de zile, dar pentru asta la Guvern trebuia să fie deschidere. Oamenii ăștia să nu mai aplece urechea la toate intervențiile unor somități din lumea medicală care nu vor să le fie deranjat sistemul pe care-l patronează de ani de zile. Somitățile trebuie să înțeleagă că lucrează în spitale de stat, iar dacă vor să stăpânească domeniul, atunci să-și construiască spitale private. Într-o instituție de stat nu trebuie să existe somități, ci protocoale și legi care sunt respectate de toți.
A.G.: Credeți că a învățat ceva clasa politică după tot ce s-a întâmplat? La alegerile locale, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone a candidat din nou, spre nemulțumirea multora...
E.I.: E dreptul lui să candideze și al populației să voteze, așa cum era obligația justiție din România să aibă după 5 ani de zile un proces finalizat. Din păcate, cei care nu și-au făcut datoria sunt judecătorii și procurorii.
A.G.: Ce sfaturi aveți pentru următorii miniștri ai Sănătății și pentru Raed Arafat, cel care a gestionat întreaga situație la momentul respectiv?
E.I.: Să-și recunoască greșelile, să nu le mai ascundă! Nimeni nu vrea capul lui Arafat sau al vreunui ministru. Ceea ce enervează cu adevărat e opoziția la schimbare, la recunoaștere. Ei trebuie să spună: „Da, am greșit, dar începând de azi facem legi și construim!” Atâta timp cât ei neagă tot, ei se simt protejați. Iată, nu avem un proces în legătură cu intervenția din acea noapte. Un proces, o condamnare ar fi dus, cu siguranță, la primari care ar fi fost foarte atenți la ceea ce semnează. Pentru ministrul Sănătății, îmi doresc să fie unul puternic, susținut de clasa politică și societatea civilă, care să ia măsuri și să schimbe sistemul sanitar. Dacă va fi alt ministru moale, care nu va avea un cuvânt de spus în fața influenței enorme a somităților medicale, nu se va schimba nimic, vom continua să vorbim anual de Colectiv, dar nu se va produce nicio schimbare.
În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv din București, au murit la fața locului 26 de persoane, iar apoi mulți dintre răniții internați, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care și-au pierdut viața în urma tragediei erau artiști, fotografi, jurnaliști, olimpici și studenți, toți participanți la concertul trupei „Goodbye to Gravity”. Ulterior, la un an și 9 luni după nefericitul eveniment, un alt tânăr a murit, ridicând numărul total al deceselor la 65. Alți tineri care au scăpat cu viață din nenorocire au rămas cu răni care le vor aminti mereu de infernul prin care au trecut.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
