Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc, duminică, onomastica, de sărbătoarea Naşterii Domnului - Crăciun.
Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 381.486 de bărbaţi şi 322.784 de femei. Dintre bărbaţi, cei mai mulţi poartă numele Cristian - 327.275.
Alte prenume derivate sunt: Christian - 7.870, Cristi - 11.712, Cristinel - 31.247, Crăciun - 2.480, Crăciunel - 321, Crăciunică - 8, Kristian - 573. La femei, cel mai întâlnit este Cristina - 287.235 de persoane, potrivit Agerpres.
Mai sunt sărbătorite şi persoanele care se numesc: Cristiana - 27.165, Cristinela - 758, Crăciuneasa - 1, Crăciunică - 45, Crăciuniţă - 132, Kristiana - 176, Kristina - 756, Krisztina - 6.516.
Naşterea Domnului, sau Crăciunul, este primul praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Naşterea după a trup a Mântuitorului Iisus Hristos a avut loc într-o peşteră din Betleemul Iudeii, când împărat al Imperiului Roman era Octavian Augustus (27 î.d.-14 d.Hr.), iar guvernator al provinciei Siria, de care ţinea şi Iudeea, era Quirinius. Rege în Iudeea era Irod Idumeul (37 î.d.-4 d.Hr.).
În acea perioadă a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.
Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, Sfânta Fecioară Maria, mergând cu Sfântul şi Dreptul Iosif, care era descendent din casa şi neamul regelui David, de la Nazaret la Betleem, spre a se înscrie, a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetăţii.
La marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.
„Magii şi păstorii vin cu evlavie să se închine lui Dumnezeu Celui întrupat şi nu se ucid cu pietre, nici nu se ard cu fulgere. Cel ce a dat legea lui Moise în Muntele Sinai, acum nu se mai ascunde în negură şi nori întunecaţi, ci Se arată prunc preablând şi preanevinovat. Cel nevăzut atunci, acum Se vede, Cel ascuns atunci, acum Se arată. Cel neapropiat Se apropie şi aproapele nostru cu prisosinţă se face. (...)
Atunci din cer Dumnezeu vorbeşte casei lui Iacov şi fiilor lui Israil (Ieşirea 20, 22), iar acum, pe pământ pogorându-Se Dumnezeu, semnele pogorârii Sale le vesteşte nouă prin cele de sus, prin îngerii păstorilor şi prin steaua magilor, ca să înţelegem că, chiar şi jos pogorându-Se, cele de sus îi slujesc ca lui Dumnezeu, Carele pretutindeni este şi toate le stăpâneşte. Acestea cugetându-le noi, să ne pornim din inimă a lăuda şi a slăvi bunătatea, milostivirea şi blândeţea cea nemăsurată cu care Prea Bunul şi Prea Milostivul nostru Mântuitor S-a pogorât la noi şi a venit să Se facă asemenea cu robii Săi, ca pe toţi din robia cea amară să ne izbăvească. ("Predicile Părintelui Cleopa Ilie - Predici la Sărbătorile de peste an")
Arhimandritul Cleopa Ilie spune spre cunoştinţa noastră că Hristos S-a născut cu trupul numai o dată, la Betleem, dar duhovniceşte Se naşte permanent în inimile şi sufletele noastre, prin biserică, prin rugăciune, prin Sfânta Liturghie şi prin Sfintele Taine.
Căci peştera din Bethleem s-a transformat în nenumărate biserici creştine, răspândite astăzi în toată lumea, spune părintele Cleopa. (surse: "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", arhimandrit Ilie Cleopa, 1996; "Arheologie Biblică", pr. prof. dr. Dumitru Abrudan, diac. prof. dr. Emilian Corniţescu, 1994; Analele Universităţii din Craiova; seria: Teologie, nr. 12/2004 - https://www.academia.edu; "Predicile Părintelui Cleopa Ilie - Predici la Sărbătorile de peste an", Ed. Christiana, 2001)
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
