Noul an școlar găsește învățământul românesc blocat în probleme vechi de câteva... guverne. În 8 ani, ministrul Educației s-a schimbat de 14 ori, nu și modul în care tinerii sunt pregătiți pentru viață. Tot în 8 ani, în Norvegia, fiecare dascăl era întrebat ce trebuie îmbunătățit astfel încât copiii să fie mai bine educați și să se integreze mai bine în societate, în următoarele trei decenii. Un interviu marca Știrile Digi FM despre școală, așa cum ar trebui să fie:
Clasată pe primul loc în topul celor mai fericite țări de pe planetă, în 2014 și 2017, Norvegia își datorează performanța și sistemului de învățământ. Aici, sistemul de educație obligatorie înseamnă zece clase, împărțit în trei perioade de timp: clasele I-IV, clasele V-VII, clasele VIII-X. Am stat de vorbă cu profesoara Marlena Chirilă Roimal, româncă stabilită de 26 de ani în Norvegia unde a predat în tot acest timp, la școala din localitatea Lunde, în sud-estul Norvegiei, la 250 kilometri de capitala Oslo.
În România predase ca învățătoare într-o localitate din Galați. Acum traduce cărți din norvegiană în română și este dedicată cauzelor românilor din țările nordice. Reforma educației în Norvegia va fi lansată în 2020 și a durat peste 8 ani de discuții, pentru că ar costa prea mult dacă ar fi făcută pe genunchi.
Știrile Digi FM: Când și de ce ați plecat în Norvegia?
Marlena Chirilă Roimal: Am plecat prin căsătorie, în 1994. Adaptarea n-a fost ușoară pentru că nu știam din limba norvegiană decât câteva expresii. Ca orice român care pleacă în altă țară, nu știi ce vei face. Niciodată nu m-am gândit că o să predau din nou. M-am gândit să încep cu totul și cu totul altceva, să mă calific aici. Dar mi-am dat seama că, în primul rând, trebuie să învăț limba norvegiană pentru că orice ai face aici, trebuie să cunoști limba de baștină. Am început studiile la universitatea din regiunea noastră și le-am continuat la Oslo. Mi-am echivalat diploma, nu a fost ușor. Au fost anumite obiecte, materii pe care le-am studiat în România și care mi-au fost echivalate, dar au fost și materii pe care a trebuit să le iau de la zero. După 4 ani, am reușit să obțin o suplinire la școală de aici. Încă lucram la titularizare pentru că încă nu aveam studiile terminate. Deci, cam 5 ani mi-a luat. Am început însă să lucrez mai devreme. Am primit oferte de aici de la școală, aveau nevoie de suplinitori, știind că am fost cadru didactic în România și a fost foarte bine pentru că în primul rând vezi concret cum se lucrează în școală norvegiană. Pentru mine acel an de început a fost definitiv și m-am hotărât - asta voi face, voi continua să predau.
Știrile Digi FM: Cum vi s-a părut trecerea de la sistemul nostru la sistemul norvegian?
Marlena Chirilă Roimal: Greu... Nu a fost greu pentru mine, a fost grea aclimatizarea la sistemul norvegian pentru că aici se lucrează în grup. Copiii lucrează în grup, dar și noi, profesorii lucrăm în grup. Sistemul este foarte diferit, orarele sunt săptămânale, foarte diferit de ce știam eu în România. Avem o programă școlară pe care trebuie să o parcurgem. Spre exemplu, eu hotărăsc, la Geografie, în ce perioada a anului voi face Estul Europei. Totul e să parcurgem materia. Dar rămâne la latitudinea noastră cum ne planificăm și unde introducem anumite subiecte și când, în timpul anului. Tot ce contează e să parcurgem materia în timpul anului școlar. Și atunci avem nevoie de colaborare. Suntem 6-7 cadre didactice și fiecare are 2-3 specializări aprofundate, cum ar fi la noi, în România, profesorii. Eu m-am specializat pentru că a trebuit pe Norvegiană, Matematică, Istorie și aveam și Muzică suplimentar. Noi, cadrele didactice, stabilim, la început de an, ce predă fiecare și în fiecare săptămână avem ședințe destul de dese în care încercăm să vedem cum alcătuim acel orar săptămânal și să ne încadrăm și în planul de învățământ școlar. E foarte multă flexibilitate. Pentru că Norvegia este o țară rece, avem iarnă lungă, toate activitățile școlare care necesită să fim afară, de exemplu educație fizică, ski, bob - avem multe discipline de iarnă în programă - le facem iarna, iar în toamnă începem cu ce se poate face afară, la fel geografia, cunoștințele naturii, dacă avem ceva de observat în natură, punem acel obiect într-o perioadă când putem ieși, când putem merge în pădure să studiem, să observăm cum cresc iarba și florile, dacă suntem la clasele mai mici. La clasele mai mari, e mai teoretizată materia, dar oricum avem foarte multe activități în aer liber.
Știrile Digi FM: Cum sunt integrați copiii și dacă sunt orientați spre anumite domenii încă de mici?
Marlena Chirilă Roimal: În primul rând, părinții sunt foarte orientați ca micuții lor să practice cât mai multe activități extrașcolare. Când ajung la școală, la ședințele cu părinții, discutăm și această problemă de aptitudini. Și îi îndrumăm pe părinți unde să îi trimită pe copii. Avem foarte multe posibilități și aceste activități extrașcolare sunt coordonate tot de comunitate, de stat și sunt împărțite pe diferite secvențe, discipline: sportive, artistice. Absolut toți copiii din școlile noastre practică cel puțin una sau două activități extrașcolare după ora 18:00. Aceste activități nu fac parte din programa școlară, dar sunt bazate pe aptitudini: pot practica activități sportive sau pot învăța un instrument muzical. Depinde ce aptitudini are copilul și ce îi place. Aici e important ce îi place copilului. Dacă îi place să cânte la vioară, va studia mai mult. Dacă e impulsionat doar de părinți, chiar dacă are talent, e vorba de practica de acasă și are nevoie de mult exercițiu...
Orientarea profesională este cu totul altceva. Începe la noi cam prin clasa a VIII-a, a IX-a și a X-a, când terminăm școala obligatorie și trebuie să-i orientăm către un liceu. Depinde ce vrea elevul, dar depinde și ce rezultate are la școală, dacă va putea să meargă la un liceu teoretic și mai apoi la facultate, sau unii se orientează la școli profesionale. Această orientare profesională începe în clasa a VIII-a. Avem însă și un program special, care începe în clasa a IX-a unde copiii fac excursii la diverse fabrici și instituții să vadă cum se lucrează, să vadă programul. Vin, într-adevăr, persoane de la alte instituții și vorbesc cu elevii în special din clasa a X-a când deja termină și trebuie să se orienteze spre ceva teoretic sau profesional. Deci există un dialog continuu între școli și câmpul muncii din zona respectivă. Alte discuții sunt și individuale cu elevul și cu părinții, în cadrul ședințelor care la noi sunt individuale, ai 30 de copii, ai 30 de ședințe unde se discută problemele de școală, cum se descurcă la obiectele de bază - Norvegiană, Matematică și Engleză, care sunt și obiecte de examen la sfârșitul clasei a X-a. În paralel, despre unde i-ar plăcea, ce-ar putea să facă, orientarea profesională care e intensivă în clasa a X-a.
Știrile Digi FM: De la clasa I la clasa a X-a nu există repetenți?
Marlena Chirilă Roimal: Nu avem repetenție nici mai departe de clasa a X-a. Se încearcă și dorește ca elevii să-și acumuleze minimul de cunoștințe. Repetenția creează niște răni psihice, nu-i stimulează. Anul următor, dacă a rămas repetent, copilul se duce în altă clasă, alți colegi care știu situația... Am rămas uimită cât de mult îi ajută pe elevi. Avem un sistem foarte bine pus la punct de evaluare. Noi nu punem note, notele apar în clasa a VIII-a, dar sunt evaluări, grile s-ar putea numi. Avem zece întrebări care se dau în fiecare săptămână la cele trei obiecte principale și sunt evaluate, se face o diagramă la ședințele cu părinții, se analizează dacă copilul a regresat sau a progresat, ce putem să facem, să lucrăm în plus, cum să lucrăm, ce programe să introducem în plus, să facem diferite ore, nu suplimentare, ci în grup, astfel încât copilul să nu se simtă neplăcut. Nu facem ore de ajutor individuale pentru că atunci toată lumea își dă seama că acel copil are nevoie de ajutor. Alegem 4-5 copii și în ziua respectivă lucrăm cu ei. Data următoare facem cu altă grupă. Aceste grupe sunt alese de noi cu copii la același nivel de cunoștințe.
Știrile Digi FM: Care este relația dintre conducerea unei școli și inspectoratul școlar, în Norvegia?
Marlena Chirilă Roimal: Directorul colaborează cu inspectoratul care cuprinde școlile din mai multe localități. Inspectoratele au mai mult sarcină administrativă, nu atât de mult educațională, de care se ocupă directorul școlii, pentru că cei de la inspectorat, dintre care unii nu sunt cadre didactice, sunt mai mult cu partea de administrație, de buget. În școală avem trei directori, unul pentru ciclul I-IV, unul pentru V-VIII și unul pentru VIII-X. Ei sunt coordonatorii noștri, și educațional și administrativ. Dacă ni se strică un iPad, de exemplu, mergem la director care deleagă situația celui care se ocupă cu tehnologia digitală în școală.
Știrile Digi FM: Cine și pe ce bază hotărăște schimbarea programei de învățământ, introducerea sau scoaterea unor materii?
Marlena Chirilă Roimal: Acum se lucrează la un nou plan de învățământ, care va fi pus în aplicare în 2020. Am început să discutăm acest plan de învățământ de vreo 8 ani, pentru că este un pas foarte important. Ultimul plan a fost făcut în 1997, a fost îmbunătățit în 2000 și 2005. Acum s-au făcut foarte multe vizite și am colaborat cu toate țările scandinave, cu Danemarca, Suedia și Finlanda și chiar și cu Islanda. O comisie de la inspectoratul nostru a vizitat aceste țări, a încercat să vadă ce se poate implementa la noi, ce merge la noi, pentru că fiecare țară are specificul ei, au vrut să vadă ce putem implementa la noi din ceea ce au ei, anumite metode care au dat rezultate și suntem foarte curioși. Am fost întrebați. Aceasta este o reformă care necesită foarte mulți bani, pentru că se vor schimba și manuale, deci trebuie gândită foarte, foarte bine. De aceea s-a lucrat atât de mult la ea. De ani de zile, fiecare școală a fost întrebată, a trebuit să dăm feedback, ce-am dori la Matematică, de exemplu, am luat-o pe clase, am spus ce credem că e bine, ce credem că nu mai dă rezultate pentru că nu mai e de actualitate, ca să se facă un plan de învățământ care să corespundă cu viitorul, pentru că acum învățăm copiii în alt mod decât am învățat noi.
Știrile Digi FM: Deci, peste 8 ani a durat pregătirea... Au fost întrebați profesorii despre reforma învățământului?
Marlena Chirilă Roimal: Da, pentru că necesită foarte multe investiții, o nouă reformă, dar și pentru noi și pentru elevi trebuie să dea rezultate o nouă reformă. După reforma din 1997, a fost nevoie să se mai facă două revizuiri pentru că nu poți să vezi toate detaliile care intervin pe parcurs.
Știrile Digi FM: Ce relație au cadrele didactice cu părinții?
Marlena Chirilă Roimal: Părinții sunt mâna noastră dreaptă, ca să spun așa, colaborarea școlii cu părinții este foarte strânsă. Mi-a venit foarte greu să simt întotdeauna că eram în mijlocul orei și când mi-am aruncat privirea în spatele sălii, erau doi părinți. Nu numai că au posibilitatea să vină oricând să asiste, să intre în clasă, să ne ajute în activități, dar ne ajută enorm. De exemplu, când plecăm cu clasele comasate, deci 30 de copii, pe munte și avem de observat ceva, e foarte ușor când doi părinți se oferă să ne ajute. Ei ne ajută din punct de vedere practic, restul e datoria și obligația noastră. Sunt foarte multe activități de integrare a elevilor pentru că în orele pe care elevii le stau la școală, învață mai mult lucruri teoretice și trebuie să avem niște activități extrașcolare în care copiii să se cunoască mai bine, să lege prietenii. Copiii trebuie să se simtă bine, să aibă plăcerea să vină la școală, și aici ne ajută părinții. Am avut, de exemplu, printre activități o noapte la școală în care părinții au venit și au făcut mâncare la cantină, s-a mâncat în colectiv și noi, cadrele didactice suntem obligate să fim în școală, s-a dormit în școală în saci de dormit, s-a cântat, s-a dansat, s-au legat prietenii, avem și copii care nu-și găsesc locul în colectivitate și atunci încercăm cu tot ce putem și cu toate metodele să-i integrăm, pentru că dacă un copil vine cu plăcere la școală, și cunoștințele și le poate însuși mai ușor.
Știrile Digi FM: Un secret al educației, în Norvegia?
Marlena Chirilă Roimal: Eu locuiesc într-o comunitate mică, aici toată lumea te cunoaște, și e bine. Simt că sunt o parte din această comunitate poate și datorită faptului că lucrez în învățământ și mă întâlnesc cu părinți, cu foști elevi. Aici respectul este un cuvânt pe care copiii îl învață de foarte timpuriu, respectul pentru aproape, să ai grijă să nu-l deranjezi, să te împrietenești. Prietenie, respect, solidaritate... Îmi iubesc meseria, așa cum mi-am iubit-o și în România și am niște colegi minunați.
Știrile Digi FM: De unde și când învață norvegienii ce înseamnă respectul? Ce rol au familia, grădinița și școala?
Marlena Chirilă Roimal: Toate sunt foarte importante. Familia trebuie să colaboreze cu grădinița, cu școala. Aceste teme, cum ar fi respectul, sunt în dezbatere de fiecare dată când avem ședința cu părinții și asta se întâmplă cu toți părinții la începutul și la sfârșitul anului școlar. Dar nu e vorba numai de copii. Mă uit la vecini, la localnici, la oameni în general. N-am ajuns la civilizația japonezilor, care mi se pare perfectă (sigur, noi spunem că nu există perfecțiune, dar la ei există), dar și noi încercăm aici să-i urmăm. Respectul e un lucru foarte important și trebuie învățat de copii de foarte devreme, de un an, de la doi, de cum intră în grădiniță.
Marlena Chirilă Roimal s-a pensionat anul trecut și a mărturisit pentru Știrile Digi FM și care a fost secretul adaptării sale la sistemul de învățământ norvegian: Nici cu copilul meu n-am fost atât de blândă cum am devenit acum, în Norvegia. Este cheia să-ți apropii copiii și cu cât ți-i apropii mai mult, au încredere în tine și e bine să aibă încredere în cadrul didactic, pentru că noi suntem a doua familie a lor. Am elevi din prima mea promoție care acum au, la rândul lor, bebeluși și, cum vine primăvara, vin la școală: „Doamna Marlena, am venit la o cafea!”... Da, e frumos. Am lăsat ceva în urmă!
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
