Lupii mutanţi care umblă pe străzile pustii din Cernobîl par să fi dezvoltat rezistenţă la cancer - ceea ce creşte speranţele că oamenii de ştiinţă vor descoperi în cele din urmă cum pot să lupte împotriva acestei boli la oameni, relatează SkyNews.
Un reactor nuclear a explodat la centrala electrică de la Cernobîl, în Ucraina, în 1986 şi peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi din oraş în timp ce explozia a eliberat radiaţii cancerigene. Locul a rămas în mod sinistru abandonat de atunci, fiind instituită Zona de excludere Cernobîl (CEZ) pentru a împiedica oamenii să intre într-o arie de circa 2.500 de kilometri pătraţi, unde radiaţiile încă prezintă un risc de a face cancer. Poate că oamenii nu s-au întors, dar animalele sălbatice, precum lupii şi caii, cutreieră terenurile pustii ale oraşului evacuat la mai bine de 35 de ani de la dezastru, relatează News.ro.
Cara Love, biolog evoluţionist şi ecotoxicolog la Universitatea Princeton din SUA, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supravieţuiesc în ciuda generaţiilor de expunere la particule radioactive. Ea şi o echipă de cercetători au vizitat CEZ în 2014 şi au pus coliere radio pe lupi, astfel încât să le poată fi monitorizate mişcările. Cercetătoarea spune că aceste coliere oferă echipei "măsurători în timp real ale locului în care se află lupii şi a cantităţii de radiaţii la care sunt expuşi".
De asemenea, cercetătorii au prelevat probe de sânge pentru a înţelege cum reacţionează organismul lupilor la radiaţiile cancerigene. Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuşi la o radiaţie de peste 11,28 millirem în fiecare zi, pe parcursul întregii lor vieţi, ceea ce reprezintă de peste şase ori limita admise de siguranţă pentru un om.
Astfel, Cara Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar modificat, similar cu cel al pacienţilor cu cancer care urmează un tratament cu radiaţii, dar, mai ales, a identificat părţi specifice din genomul acestor animalele care par să le ajute să reziste la un risc crescut de cancer.
O serie de cercetări efectuate în cazul oamenilor au descoperit mutaţii care cresc riscul de cancer - de exemplu, prezenţa variantei genei BRCA face ca o femeie să aibă o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
Activitatea Carei Love a urmărit însă să identifice mutaţiile protectoare, care cresc şansele de a supravieţui cancerului.
Pandemia şi invazia Rusiei în Ucraina au împiedicat-o pe cercetătoare şi pe colaboratorii săi să se întoarcă în zona CEZ în ultimii ani. "Prioritatea noastră este ca oamenii şi colaboratorii de acolo să fie cât mai în siguranţă posibil", a declarat ea.
Cara Love şi-a prezentat descoperirile la întâlnirea anuală a Societăţii de Biologie Integrativă şi Comparată din Seattle, Washington, luna trecută.
Animalele care umblă în zona de excludere nucleară şi ADN-ul acestora au fost de interes pentru mulţi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Anul trecut, dr. Elaine Ostrander, genetician de la Institutul Naţional de Cercetare a Genomului Uman, a remarcat modul în care o astfel de activitate ar putea aduce noi perspective în ceea ce priveşte modul de prevenire a cancerului la oameni şi de protejare a astronauţilor în spaţiu. "Nu ştim încă ce diferenţe genetice, dacă există, ar putea permite câinilor să supravieţuiască într-un mediu faţă de un alt mediu. Căutarea unor schimbări în ADN care au ajutat o populaţie faţă de cealaltă să supravieţuiască este obiectivul pe termen lung al studiului la care lucrăm acum", a declarat Elaine Ostrander pentru Daily Telegraph. Ea a adăugat că studiul ei "ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să conceapă o protecţie ideală pentru cei care petrec mult timp în spaţiu".
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
