Liviu Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual sub forma instigării condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Decizia a fost dată de un complet format din trei judecători: Ștefan Pistol (președinte), Geanina Arghir și Constantin Epure. Cazul este în faza de fond a procesului, iar decizia magistraților poate fi contestată la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte.
Este același complet de judecată care l-a achitat pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, judecat pentru mărturie mincinoasă.
Procesul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman este pe rolul Înaltei Curți din 15 iulie 2016 și a avut 15 termene de judecată. Înalta Curte a amânat o dată pronunțarea în acest caz. Alături de Dragnea mai sunt acuzate alte zece persoane, foști șefi de servicii sau direcție din cadrul Direcției.
Liviu Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman (2000-2012), respectiv de președinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe șefii de la Protecția Copilului să angajeze două membre PSD, Adriana Botorogeanu (48 de ani) și Anisa-Niculina Stoica (43 de ani). Acestea nu au venit nicio zi pe la birou, deși aveau contract de muncă în regulă, statul a fost prejudiciat cu 108.612 de lei. Secretarele din PSD au recunoscut. Liviu Dragnea a susținut tot timpul că este nevinovat.
Ancheta în acest dosar a început în martie 2016. Atunci, şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, şi patru subalterni, între care şi fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, au fost puşi sub acuzare. Procurorii anticorupţie susţin că ei au menținut pe statele de plată mai mulţi angajați care nu s-au prezentat niciodată la serviciu, dar au încasat salariul în fiecare lună, unul dintre ei vreme de 7 ani. Prejudiciul adus statului în acest dosar este de 108 mii de lei. În plus, doi dintre acuzaţi ar fi falsificat toate documentele, astfel încât să pară că angajaţii-fantomă au venit la serviciu în fiecare zi.
O lună mai târziu, în aprilie 2016, procurorii au extins investigaţiile şi l-au prins între coperţile acestui dosar şi pe Liviu Dragnea. În opinia lor, acesta, pe atunci şeful Consiliului Judeţean Teleorman şi şeful PSD Teleorman, ar fi fost cel care ar fi determinat-o pe şefa Direcţiei pentru Protecţia Copilului să închidă ochii la absenţele subalternilor care, în realitate, ar fi muncit pentru partid.
În iulie 2016 procurorii au finalizat ancheta şi dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă. Numărul inculpaţilor a crescut şi alături de Liviu Dragnea şi fosta soţie a acestuia, alte 9 persoane au ajuns în boxa acuzaţilor. Trei dintre ei şi-au recunoscut vina şi au cerut să fie judecaţi în procedură simplificată. Între timp, în septembrie anul trecut, unul dintre judecători s-a pensionat, astfel că procesul a fost reluat de la zero. Au fost reaudiaţi toţi martorii şi inculpaţii, iar la ultimul termen chiar procurorii DNA au cerut ca Bombonica Prodana, soţia liderului PSD, să fie scoasă din proces, întrucât şi-a achitat prejudiciul. În privinţa lui Liviu Dragnea, anchetatorii au cerut o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni de închisoare.
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016, pentru fraudarea referendumului din 2012. Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Dragnea nu avea antecedente. De asemenea, magistraţii au explicat şi de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare. Preşedintele PSD a fost acuzat că, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.
Anul trecut in noiembrie, Liviu Dragnea a aflat ca mai are un dosar, legat de firma Teldrum. Pe numele lui există 5 capete de acuzare: de la abuz în serviciu, la fraudă cu fonduri europene şi constituirea unui grup infracţional organizat. Procurorii spun ca ar fi prins contracte din bani publici, in calitate de lider politic. Ba chiar ar fi fraudat fonduri europene, astfel încât parte din câştigurile ″TelDrum″, s-ar fi întors în buzunarele sale. 21 de milioane de euro şi 30 de milioane de lei este prejudiciul estimat. Pe pagina comisiei europene, Oficiul european de lupta anti-frauda, OLAF sustine ca a găsit dovezi care sugerează o complicitate între beneficiarul fondurilor, oficiali publici şi cotractor, inclusiv falsificarea documentelor în cursul procedurii de achiziţie."
Mai mult, la finalizarea investigaţiei, OLAF precizează că a cerut recuperarea sumei de 21 de milioane de euro, pe care o consideră a fi prejudiciu.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
