Procesul de reparare a legilor justiției a început, dar procesul nu a fost finalizat din cauză că majoritatea parlamentară este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, spune Klaus Iohannis la ședința CSM: „S-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori”. El adaugă că măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au determinat, inevitabil, modificări semnificative în derularea activităților curente din justiție.
Iată declarația integrală a lui Klaus Iohannis:
Ne revedem într-un context total atipic pentru întâlnirile de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, în acest an marcat de pandemia de COVID-19, care a afectat întreaga lume.
Confruntați cu o criză sanitară de o amploare fără precedent, cu implicații în toate domeniile vieții sociale, am fost cu toții nevoiți să ne adaptăm.
Răspunsul la această situație dramatică, în care pe primul loc se află, evident, sănătatea românilor, nu a fost și nu este unul deloc simplu.
În aceste vremuri dificile, misiunea justiției de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor a rămas însă la fel de actuală și de importantă.
Măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au determinat, inevitabil, modificări semnificative în derularea activităților curente din justiție.
Amânarea cauzelor aflate pe rol ori creșterea volumului de muncă al instanțelor și parchetelor, ca urmare a limitării activității acestora, reprezintă doar două astfel de consecințe resimțite la nivelul întregului sistem judiciar. În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depășirea acestei perioade și sunt convins că magistrații înțeleg cel mai bine acest lucru.
Această perioadă a fost însă și o oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare a instanțelor și parchetelor, în toate formele sale, o îmbunătățire care altfel s-ar fi produs într-un ritm mai lent.
Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii pentru simplificarea și ușurarea activității în sistemul judiciar, în avantajul tuturor participanților la actul de justiție și, mai ales, al cetățenilor, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu public.
Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate, pentru a-și îndeplini misiunea nobilă.
Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene.
Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor.
Procesul de reparare a legilor justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja.
Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut nici un secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.
De aceea, legislația într-un domeniu atât de important precum cel al justiției trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forțe politice profund atașate valorilor democratice.
Profesioniștii din sistemul judiciar, asociațiile profesionale și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în mod optim pentru democrația noastră.
În acest context, susținerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă.
Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă și, de aceea, mă aștept să aveți intervenții profesioniste și obiective.
Sistemul judiciar așteaptă de la Consiliul Superior al Magistraturii un rol activ, o abordare constructivă și matură, lipsită de partizanat, care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor cele mai arzătoare din justiție.
Cum ne dorim să arate justiția din România în următorii ani? Ce obiective ne propunem să atingem pe termen scurt, mediu și lung? Cum se va îmbunătăți acest serviciu public prin raportare la cetățean și la interacțiunea acestuia cu instanțele și cu parchetele?
Răspunsurile sunt la noi, toți cei chemați să punem umărul la dezvoltarea României, fiecare în limitele trasate de Legea fundamentală.
Buna funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, o relație solidă și onestă cu corpul magistraților, materializată printr-un dialog constant cu sistemul, contribuie atât la întărirea credibilității CSM, cât și la construcția unei viziuni de dezvoltare a justiției, dar mai ales la transpunerea acestei viziuni în realitate.
Independența, corectitudinea și imparțialitatea sunt repere esențiale ale magistraților nu numai în relația cu justițiabilii, ci și cu membrii întregii societăți. Ele nu sunt însă suficiente. Este nevoie de acțiune instituțională, de colaborare, asumare, de leadership și de perseverență pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar.
Ne revine fiecăruia dintre noi responsabilitatea de a contribui la îndeplinirea acestei misiuni.
În ceea ce mă privește, rămân un partener deschis în efortul de modernizare a justiției din România, în beneficiul cetățenilor.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
