România se află într-un moment decisiv al istoriei sale politice, începând duminică, 24 noiembrie, cu primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de alegeri parlamentare la 1 decembrie și un eventual al doilea tur prezidențial pe 8 decembrie, scrie The Guardian.
Aceste alegeri vor contura viitorul politic al țării, fie consolidându-i traiectoria pro-europeană, fie împingând-o către un curent naționalist care ar putea ridica semne de întrebare la Bruxelles, inclusiv în privința sprijinului pentru Ucraina.
Cine va succeda lui Klaus Iohannis?
Primul tur al alegerilor prezidențiale care trebui să-i găsească un înlocuitor președintelui în exercițiu, Klaus Iohannis, un centrist cu două mandate, are loc la 24 noiembrie, iar al doilea tur este programat pentru 8 decembrie. Între acestea, la 1 decembrie, are loc scrutinul parlamentar.
Paisprezece candidaţi concurează pentru a-i succeda centristului Iohannis, de la prim-ministrul de centru-stânga până la un secretar general adjunct al NATO şi un fost huligan de fotbal de extremă dreapta, al cărui partid a declarat cândva că educaţia privind Holocaustul este „o chestiune minoră” care nu trebuie predată în şcoli.
Luna trecută, o instanţă a exclus din cursă o altă candidată de extremă dreapta, europarlamentarul Diana Şoşoacă, pe motiv că aceasta „nu respectă valorile democratice”, susţinând că declaraţiile sale antisemite şi pro-Kremlin riscau să pună în pericol apartenenţa României la UE şi NATO.
Primul clasat, cu aproximativ 25% din intenţiile de vot, în ciuda numeroaselor crize din trecut generate de corupţie şi de respectarea statului de drept din partea partidului său şi a proastei gestiuni economice recente, este Marcel Ciolacu, prim-ministru şi şef al Partidului Social Democrat (PSD), care este aproape sigur că va ajunge în turul doi.
Amenințarea extremismului
Pe locul al doilea, dar în scădere cu aproximativ 16%, se află George Simion, liderul înflăcărat al Alianţei pentru Unitatea Românilor (AUR), populist şi de dreapta radicală, un fost membru al ultraşilor Honor et Patria din România, care doreşte „pace în Ucraina, ca Trump”.
Imediat după Simion, cu aproximativ 14%, se află Nicolae Ciucă din Partidul Naţional Liberal (PNL) de centru-dreapta, un fost soldat şi fost ministru al apărării şi prim-ministru, al cărui partid se află alături de PSD-ul lui Ciolacu în guvernul de „mare coaliţie” al României.
La egalitate cu Ciucă se află Elena Lasconi de la Uniunea Salvaţi România (USR), un partid larg progresist, iar Mircea Geoană, fost lider al PSD şi adjunct al secretarului general al NATO, care candidează ca independent, se află în urmă cu aproximativ 9%.
Sondajele - notează The Guardian - nu sunt foarte fiabile în România, dar majoritatea analiştilor prevăd o confruntare Ciolacu-Simion din care primul va ieşi probabil victorios, ajutat de puternica organizaţie de partid a PSD şi de faptul că se confruntă cu un candidat de extremă dreapta.
Alegeri parlamentare anticipate?
PNL şi-a încheiat parteneriatul de guvernare cu PSD în octombrie, după ce Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea Şoşoacă. Ciucă a declarat că decizia „ridică semne de întrebare cu privire la starea democraţiei în România”.
Partidul de centru-dreapta susţine că decizia instanţei a fost motivată politic: patru dintre cei cinci judecători au fost numiţi de PSD şi, deoarece votul de extremă-dreapta nu mai este împărţit, Simion are şanse mult mai mari să îl învingă pe Ciucă în turul doi.
PNL s-a angajat să nu intre într-o nouă coaliţie cu social-democraţii, dar mulţi analişti cred că totuşi ar putea ajunge să facă acest lucru: partidele nu sunt de acord decât în privinţa taxelor, iar Ciolacu a exclus orice fel de alianţă cu extrema dreaptă AUR.
Ultimele medii ale sondajelor sugerează că PSD ar putea câştiga confortabil scrutinul parlamentar cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu aproximativ 21%, USR - care a declarat că nu va colabora cu PSD - cu 17% şi PNL cu aproximativ 14%.
Pe baza scorurilor proiectate, PSD şi PNL ar avea nevoie (presupunând că îşi pot depăşi divergenţele) de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obţine o majoritate parlamentară.
Alternativa, o coaliţie PSD-AUR, ar anunţa o schimbare majoră pentru România, un aliat occidental ferm. Simion ar putea cere încetarea sprijinului pentru Ucraina şi o abordare a UE mult mai perturbatoare, naţionalistă şi de inspiraţie maghiară.
Cu toate acestea, dacă PSD îşi respectă promisiunea de a ţine AUR departe de guvernare, iar PNL îşi respectă promisiunea de a nu reveni la guvernare cu PSD, ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate.
Problemele majore pentru alegători
Principala preocupare a alegătorilor este costul ridicat al vieţii, inflaţia din România - de aproximativ 5% - fiind cea mai ridicată din UE. Deficitul naţional în creştere vertiginoasă este, de asemenea, un subiect fierbinte, la fel ca şi infrastructura degradată şi serviciile de sănătate în dificultate.
Războiul din Ucraina este, de asemenea, o problemă majoră pentru alegătorii de extremă dreapta, care se opun vehement sprijinului continuu, deşi subestimat, al României pentru Kiev, creşterii cheltuielilor pentru apărarea naţională şi poziţiei tot mai importante pe flancul estic al NATO, scrie The Guardian.
Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt aleşi prin reprezentare proporţională în 43 de circumscripţii electorale, cu unele locuri rezervate minorităţilor naţionale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să depăşească un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.
În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depăşit acest prag. Dacă se repetă acelaşi model, până la 15% sau 20% din locurile din parlament ar putea fi redistribuite acelor partide care trec de 5%, ceea ce ar putea oferi PSD şi PNL o majoritate.
Dincolo de alegerea prim-ministrului, preşedintele joacă un rol în mare măsură simbolic, deşi reprezintă ţara pe scena internaţională, menţionează The Guardian.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
