Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat luni zece motive pentru care se schimbă legile educației, printre aceste numărându-se analfabetismul funcțional ridicat din țara noastră, necesitatea creșterii spiritului gândirii critice, dar și faptul că sistemul de învățământ din România este învechit. Potrivit ministrului, noile prevederi pornesc de la nevoile elevului identificate pe parcursul a peste şase ani de consultări în cadrul proiectului „România Educată”.
„Schimbăm pentru că ne dorim o educaţie de calitate, responsivă şi suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică şi curriculară, o mentalitate, o conduită şi, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susţinem în egală măsură excelenţa şi echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului şi demnităţii profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră”, se arată în mesajul ministrului Educației.
El a adăugat că o schimbare a legilor educaţiei este necesară pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulţumit pe toată lumea, iar analfabetismul funcţional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învăţare relevantă pentru o viaţă independentă şi deplină.
Totodată, a arătat ministrul, o schimbare este utilă pentru că sistemul de învăţământ se răsfrânge asupra vieţii tuturor.
„Avem nevoie de absolvenţi autonomi, de absolvenţi care să înţeleagă ce se întâmplă în jurul lor şi să gândească critic, de absolvenţi care să caute soluţii creative şi nu bazate pe şabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenţi care să fie antreprenori sau să muncească eficient şi să plătească impozite şi taxe în România, astfel încât banii investiţi în educaţie să se întoarcă în sistemul de învăţământ şi în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenţi care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor şi nu doar reproducând tipare existente”, a transmis Sorin Cîmpeanu.
Necesitatea schimbării, a completat el, derivă şi din faptul că fiecare elev din învăţământul românesc trebuie să-şi poată atinge potenţialul maxim şi să fie valorizat în contexte sociale şi de învăţare cât mai variate şi cât mai atractive.
„Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulţumiţi de programe şi de lipsa lor de libertate în crearea de conţinuturi adaptate la nevoile clasei şi ale copiilor cu care lucrează. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulţumiţi că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesaţi, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcţie de interesul lor şi de planurile de viitor. Schimbăm pentru că relevanţa învăţământului profesional pentru piaţa muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că şcolile profesionale/liceele tehnologice funcţionează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic. Schimbăm pentru că elevii trebuie să aibă acces la un traseu educaţional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele şi aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă şi care să îi orienteze spre atingerea potenţialului maxim”, a menţionat ministrul.
Potrivit acestuia, schimbarea este folositoare şi pentru că părinţii trebuie să aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fişele posturilor didactice să poată fi modificate în acest sens, în paralel şi în conformitate cu un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar.
Nu în ultimul rând, Cîmpeanu a evidenţiat că modificarea legilor educaţiei este indispensabilă deoarece societatea percepe sistemul de învăţământ drept "unul învechit, în care structurile sunt aceleaşi ca în urmă cu zeci de ani, în care iniţiativa profesioniştilor se îneacă în birocraţie şi într-un centralism excesiv".
„Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste şase ani de consultări în proiectul ' România Educată'. Şi aici vorbim nu numai de nevoi educaţionale! Vorbim şi de nevoi socio-emoţionale, de nevoia de incluziune şcolară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort şi siguranţă în spaţiul şcolar, de nevoia de a fi acceptat necondiţionat şi valorizat tocmai prin respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei educaţii individualizate urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare şi progres: portofoliul educaţional”, a indicat ministrul Cîmpeanu.
Conform acestuia, proiectul „România Educată” este un demers de politică publică, un argument pentru a construi şi o oportunitate pentru a dezvolta.
El a reamintit că proiectele legilor educaţiei sunt în consultare publică şi se aşteaptă orice propuneri care pot genera îmbunătăţirea acestora.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
