Un sondaj realizat de INSCOP, la comanda News.ro, arată că aproape jumătate dintre români nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta din punct de vedere politic. De asemenea, 15% dintre respondenți nu știu ce înseamnă aceste orientări politice.
Distribuția ideologică a românilor
Din punct de vedere politic, 13.4% dintre români se consideră ca fiind mai degrabă de stânga, 19.1% mai degrabă de dreapta, iar 49.2% nici de stânga, nici de dreapta. 15% spun că nu ştiu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”, iar 3.4% nu ştiu sau nu răspund.
”E posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Profilul celor care nu se consideră nici de dreapta, nici de stânga
- 43% dintre votanții PSD nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta.
- 46% dintre votanții PNL, 40% dintre votanții USR și 44% dintre votanții AUR se află în aceeași situație.
- 44% dintre bărbați și 54% dintre femei nu se identifică cu nicio orientare politică.
- Persoanele tinere (18-29 ani) și cele între 30-59 de ani au o tendință mai mare de a nu se identifica politic, în comparație cu persoanele peste 60 de ani.
- Persoanele cu studii primare au cel mai scăzut nivel de neutralitate ideologică (37%), în timp ce 51% dintre cei cu studii medii și 52% dintre cei cu studii superioare nu se identifică politic.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică aceste rezultate printr-o posibilă transformare a ideologiilor politice, ceea ce face ca tot mai mulți români să se mute spre centru sau să adopte o poziție neutră. Acest lucru poate reflecta o lipsă de claritate și coerență a partidelor politice în ceea ce privește ideologiile lor.
„Datele cercetării nu arată neapărat un nivel de cultură politică scăzut. Explicaţiile pot fi date de inconsistenţa partidelor politice în explicarea afilierii ideologice şi a reflectării discursului în acţiuni şi măsuri concrete. De asemenea, e posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, afirmă directorul INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 - 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
