Mihai Șora a prezentat, într-o postare pe Facebook, situația donațiilor și a banilor destinați întreținerii și restaurării Catedralei de la Notre Dame, după incendiul din 15 aprilie 2019. Reacția sa vine după ce a apărut în spațiul public o comparație între gestiunea catedralei din Paris și cea a fondurilor alocate de bugetul de stat bisericilor din România. Această comparație a fost generată de ancheta Recorder - „Clanul Marelui Alb”.
Reamintim că Recorder a prezentat marți, la capătul a opt luni de documentare, o investigație despre „o reţea secretă în care oameni de afaceri, politicieni şi prelaţi de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere: construcţia şi reabilitarea de biserici din bani publici”. „Toată acestea reţea operează cu binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl numesc Marele Alb”, spun jurnaliștii de la Recorder.
Iată mesajul lui Mihai Șora:
Dragi prieteni,
pentru că a fost adusă în discuție gestiunea Catedralei Notre-Dame din Paris, am căutat să aflu mai multe despre donații, conturi, sume de bani administrate pentru întreținerea și restaurarea acesteia după incendiul din 15 aprilie 2019.
Două-trei mișcări din degetul arătător și ajungi la site’ul
https://www.fondationnotredame.fr/,
unde poți citi tot ce te interesează legat de istoricul Fundației – de la înființarea ei, în 1992, de către cardinalul Jean-Marie Lustiger și recunoașterea ca organism de utilitate publică, la crearea fondurilor de urgență, proiectele de educație, solidaritate și cultură pe care le sprijină sau le găzduiește, până la ramificațiile în alte fundații (50 la număr, în anul 2020).
Am intrat, bineînțeles, ca orice detectiv curios, și în rubrica „Finanțe“; din nou click cu degetul arătător și se deschid frumușele pdf’uri cu tabele, note și anexe care dau seama de fiecare l̵e̵u̵ț̵ eurouț cheltuit, ceea ce este reconfortant dacă te numeri printre donatori și vrei să vezi pe ce s-au dus economiile tale. Există, de altfel, un comitet financiar alcătuit din contabili, fiscaliști, consilieri bancari și reprezentantul Fundației, oameni cu nume și prenume pe site, care se întâlnesc de trei ori pe an și dezbat chestiunile financiare ale organizației. De asemenea, tot ei sunt cei care „urmăresc regulamentele contabile în vigoare și transparența financiară“, adică au „grija trasabilității operațiunilor fiscale“, cum scrie acolo (și nu avem niciun motiv temeinic să nu-i credem pe cuvânt).
Pe scurt: totul este la vedere, accesibil de către oricine, din orice colț al Planetei unde bate internetul… – ceea ce este important de știut, mai ales ținând cont că Fundația a primit, după incendiul din 2019, donații din peste 70 de țări. Or, ne putem lesne imagina că oamenii care au donat bani atunci poate că n-ar fi făcut-o dacă ar fi avut cea mai vagă suspiciune de furt, trucaj al licitațiilor pentru reparațiile Catedralei, umflare a prețurilor materialelor sau ale manoperei – cu alte cuvinte: dacă ar fi fost vizitați de duhul neîncrederii. Firește, nu sunt atât de naiv încât să-mi imaginez că toți prelații și toți contabilii francezi, fără excepție, ar fi îngeri, dar e limpede pentru oricine că transparența tranzacțiilor și claritatea în tot ce ține de zona economică sunt o frână eficientă în fața tentațiilor, a păcatului lăcomiei. Nu va fi fost mereu astfel, de-a lungul istoriei – iar Notre-Dame chiar are o istorie de secole –, însă o nație puternică învață din greșeli și poate ajunge să-și înfrâneze pornirile nelegiuite.
Aici puteți vedea Catedrala așa cum apare în Cronicile lui Jean Froissart, în preajma anului 1475, scrieri altminteri pline de tragedii, crime, adultere, furăciuni și alte drăcării, căci, se știe, cinstea și virtutea nu apar într-un popor pe nepusă masă, din senin: presupun secole de antrenament spiritual, de gimnastică a minții și a sufletului… și, desigur, pârghii juridice independente și curate.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
