Funcția de premier a lui Florin Cîțu nu este afectată, din punct de vedere juridic, de cele 2 zile de arest în Statele Unite, de acum 21 de ani. Așa susțin avocații specializați în drept penal, care cred că trebuie făcuți o serie de pași pentru a stabili exact dacă mai poate sau nu să fie premier.
„Pot fi membri ai guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale”, spune un fragment din legea 90/2001 (modificată în 2004) care este în vigoare și care nu precizează în ce stat sunt generate aceste condamnări.
Totuși, o altă lege spune că e nevoie de o hotărâre prin care să fie recunoscută de autoritățile din România o faptă penală săvârșită în altă țară. „Pentru ca o hotărâre judecătorească în materie penală, pronunțată de o instanță din afara României, să își producă efectele în România, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302 din 26 iunie 2004 (republicată) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Această procedură există tocmai pentru că pot apărea situații ce țin de diferențele existente între sistemele de drept din cele două țări. Titlul V din această lege (începând cu art. 136) reglementează procedura și condițiile de recunoaștere ale unei hotărâri străine“, a spus Doru Cosmin Ursu, managing associate la casa de avocatură Zamfirescu Racoți Vasile & Partners (ZRVP).
Tehnic, instanțele din România trebuie să recunoască fapta. Cu alte cuvinte, pentru a stabili dacă premierul mai poate ocupa funcția, ar trebui în primul rând urmată procedura recunoașterii în România a hotărârii penale străine.
„La acest moment noi nu avem un act oficial emis din partea SUA, respectiv o hotărâre judecătorească, care hotărâre judecătorească să fie recunoscută pe teritoriul României”, a spus avocatul Cristian Ene. După această hotărâre, al doilea pas ar fi dacă acest document a fost sau nu recunoscut de instanțele din România; ulterior, se decide dacă fapta se încadrează la fapte penale sau nu și judecătorul decide dacă fapta era la acel moment/este în prezent infracțiune în România.
„Ulterior, intervine discuția reabilitării de drept. Dacă erai condamnat de exemplu de instanțele din România pentru conducere sub influența alcoolului în anul 2000 și aveai doar amenda penală, nu administrativă, în 3 ani de zile erai reabilitat de drept. Adică după trei ani de zile ți se ștergea cazierul, dacă erai condamnat până la un an cu suspendare”, a mai spus Cristian Ene.
În opinia lui, în acest moment, premierul Florin Cîțu nu ar avea nicio problemă pentru a-și exercita în continuare funcția, din punct de vedere juridic.
Nu de aceeași părere este avocatul Constantin Durgheu, care susține că fapta este penală și este recunoscută de către cel care a făcut-o, indiferent de statul în care aceasta a fost săvârșită.
„Fără discuție Florin Cîțu nu ar mai trebui să ocupe funcția de premier. Vorbim de o condamnare penală, chiar dacă nu este făcută în România, nu putem să nu luăm în considerare o condamnare penală. Domnul Cîțu a recunoscut fapta, a fost sesizată de universitatea la care învăța, iar asta spune multe. Din această perspectivă, ca să nu umblăm cu ocaua mică și cu două jumătăți de măsură diferite, una pentru Dragnea sau oricine altcineva și alta pentru Cîțu, minima decență ne obligă să tragem aceeași concluzie”, a spus avocatul Constantin Durgheu.
O analiză a informațiilor din spațiul public realizată de avocatul Doru Cosmin Ursu de la ZRVP arată că fapta săvârșită în Iowa de Florin Cîțu este incriminată ca infracțiune în Iowa Code, secțiunea Criminal Law (Codul Penal) (https://www.legis.iowa.gov/docs/code/321J.2.pdf), putând fi pedepsită cu minim 48 ore și maxim 1 an închisoare.
În Iowa, nesocotirea dispozițiilor legale este evaluată și încadrată pe trei niveluri de gravitate: felony (pedepse de peste un an închisoare), misdemeneaor – cazul de față (pedepse până într-un an de închisoare) și infractions (nu se pedepsesc cu închisoare).
„Pentru fapta săvârșită în luna decembrie 2000, dl. Florin Cîțu a primit în martie 2001 o condamnare penală pronunțată de un judecător al statului Iowa, la 2 zile închisoare (executate deja cel mai probabil în contextul reținerii de către organele de poliție în seara zilei de 3 decembrie 2000), fiind totodată obligat la plata unei amenzi de 1.000 USD, fiind prima faptă de acest fel. Hotărârea judecătorească a instanței din Iowa nu a produs efecte directe în România, inclusiv în ceea ce privește interdicțiile și decăderile, existând o procedură de urmat în acest sens, potrivit Legii 302/2004, care nu s-a parcurs”, a mai spus avocatul Doru Cosmin Ursu.
El a mai precizat și că o decizie a Curții Constituționale (nr. 304/ 2014) limitează în timp consecințele unei condamnări, în ipoteza în care hotărârea de condamnare a premierului din SUA ar produce automat efecte în România.
„Sistemul de drept românesc prevede la art. 165 Cod penal reabilitarea de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Chiar și în lipsa considerentelor exprimate de CCR, este total deplasată ideea că pentru o faptă ca cea pentru care a fost condamnat dl. Cîțu să opereze eventuale decăderi, interdicții sau incapacități extrapenale, la peste 20 de ani de la momentul condamnării. Din nefericire, în locul unei analize punctuale pe aspectele relevante din chestiunea discutată, trăim un nou episod al psihozei „fără penali“ și constatăm cu toții situațiile absurde în care o astfel de retorică publică ne poate duce”, a mai spus Doru Cosmin Ursu.
Ce a completat Florin Cîțu la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat?
Totuși, avocatul Adrian Toni Neacșu, spune, într-o postare pe Facebook, că premierul Cîțu nu poate fi revocat din funcția de premier și că îndeplinea la data numirii, din punct de vedere tehnic, condiția de a nu fi suferit vreo condamnare penală. Totuși, el subliniază un alt aspect al acestei spețe, al unui potențial fals în declarații.
„O hotărâre judecătorească penală pronunțată în străinătate nu produce în principiu nici un efect, nicio consecință și nicio obligație pentru persoana condamnată până în momentul recunoașterii ei de către autoritățile române potrivit unei proceduri penale. Cu toate acestea, față de caracterul general al informațiilor pe care trebuie să le furnizeze pe proprie răspundere beneficiarul certificatului ORNISS- Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat - (dacă a fost reținut, arestat condamnat VREODATĂ) aparent se poate pune în discuție existența unei infracțiuni de fals în declarații, dacă aceste informații au fost omise”, a spus avocatul Adrian Toni Neacșu. El a mai precizat că, din punct de vedere moral și politic, Florin Cîțu „ar trebui să-și respecte propriile standarde de responsabilitate pe care le-a promovat demagogic ca om politic și să demisioneze din funcție”.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
