Dacă în trecutul îndepărtat anumite alimente cum ar fi cafeaua, ciocolata și condimentele erau produse de lux, astăzi acestea sunt produse de bază în supermarketuri în multe țări dezvoltate. Schimbările climatice ar putea modifica din nou această situație în următoarele decenii.
La apogeul civilizației mayașe, boabele de cacao erau o monedă valoroasă, folosită pentru a plăti muncitorii și tranzacționată în schimbul unor bunuri pe piață. Negustorii spanioli au adus cacao în Europa, unde a devenit un răsfăț popular la curțile regale. În 1828, chimistul olandez Coenraad Johannes van Houten a inventat un procedeu de tratare a boabelor de cacao cu săruri alcaline și de producere a ciocolatei sub formă de pudră care putea fi amestecată cu apă. Acest proces a transformat ciocolata într-un produs accesibil care putea fi produs în masă.
Cafeaua a fost cândva o delicatesă puțin cunoscută, folosită pentru ritualuri religioase în Etiopia, înainte ca, în secolul al XVII-lea, comercianții occidentali să ducă băutura aromată în țările lor de origine și să o servească în cafenele, populare printre expeditori, brokeri și artiști. După ce olandezii au obținut răsaduri, cultivarea cafelei s-a extins rapid în întreaga lume și a devenit o băutură populară, de zi cu zi.
Astăzi, ciocolata și cafeaua sunt, din nou, în pericol de a deveni scumpe și inaccesibile.
Atât ciocolata, cât și cafeaua ar putea redeveni alimente de lux, rare, din nou, din cauza schimbărilor climatice, spune Monika Zurek, cercetător principal la Environmental Change Institute de la Universitatea din Oxford.
Potrivit unui studiu din 2013, întinderi vaste de terenuri din Ghana și Coasta de Fildeș ar putea deveni improprii pentru producția de cacao dacă temperatura globală va crește în medie cu două grade Celsius. „Cacaoa era pentru regi și pentru nimeni altcineva. Schimbările climatice afectează puternic zonele de producție... ar putea deveni din nou produs de lux”, spune Zurek.
Potrivit unui studiu din 2015, schimbările climatice ar putea distruge jumătate din terenurile folosite pentru cultivarea cafelei la nivel mondial până în 2050. Un alt studiu sugerează că suprafețele potrivite pentru cultivarea cafelei în America Latină ar putea scădea cu 88% până în 2050 din cauza creșterii temperaturilor.
Timp de mii de ani, mirodeniile au fost simbolul bogăției și al puterii. Cererea de mirodenii a dus la apariția primelor rute comerciale globale, a creat imperii vaste și a definit economia mondială. În prezent, condimentele sunt omniprezente și sunt adesea cele mai ieftine produse de pe rafturile supermarketurilor. Însă, potrivit lui Zurek, acestea ar putea redeveni articole de lux.
Culturile de condimente sunt deja afectate de schimbările climatice. Precipitațiile abundente și umiditatea ridicată oferă terenuri fertile pentru dăunători precum afidele și boli precum otrăvirea. În Kashmir, cea mai mare regiune indiană de cultivare a șofranului, condițiile de secetă au făcut ravagii în recoltele acestei culturi luxuriante de culoare purpurie.
Producția de vanilie din Madagascar a fost afectată de condițiile meteorologice extreme din ultimii ani. Un ciclon a devastat 30% din recolta de pe insulă în 2017, trimițând prețurile la un nivel record de 600 de dolari (434 de lire sterline) pe kilogram, făcând pentru scurt timp condimentul mai scump decât argintul.
Pericolul ca produsele de zi cu zi să devină obiecte de lux este descurajator, spune Monique Raats, director al Centrului pentru alimentație, comportament al consumatorului și sănătate de la Universitatea din Surrey. „Multe alimente ar putea deveni inaccesibile pentru o mulțime de oameni”.
Carnea, care în prezent face parte din masă obișnuită a multor oameni, este posibil să devină un produs de lux în următoarele câteva decenii, pe măsură ce tot mai mulți oameni adoptă o dietă bazată pe plante pentru a-și reduce amprenta de carbon, spune ea. De asemenea, este posibil ca oamenii să facă această schimbare din cauza volumului mare de teren agricol ocupat de producția de carne, situație care ar putea să nu mai fie fezabilă pe măsură ce populația lumii crește.
Mâncatul de carne ar putea deveni inacceptabil din punct de vedere social și ar putea fi privit într-o lumină similară cu cea a fumatului, spune Peter Alexander, cercetător principal în securitate alimentară la Universitatea din Edinburgh. "S-ar putea ajunge la un punct în care să mănânci un burger nu mai este un lucru cool pe care să-l faci cu prietenii tăi".
Dar să ajungem la acest punct nu este simplu, spune Esther Papies, profesor de psihologie socială la Universitatea din Glasgow. „A mânca carne este norma - devine parte a unei identități naționale. Să te abați de la asta este greu”, spune ea, adăugând că mulți vegani și vegetarieni se luptă cu faptul că trebuie să explice sau să justifice de ce nu mănâncă carne. Veganismul, în special, pare să stârnească sentimente puternice, de la iritare până la furie pasională.
În încercarea de a-și reduce emisiile, țările ar putea alege, de asemenea, să taxeze carnea în viitor, așa cum multe au făcut cu zahărul, spune Alexander. Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor la carne și ar face din aceasta un produs de lux.
Creșterea animalelor este responsabilă pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producția de carne roșie reprezintă 41% din aceste emisii. Producția globală de carne de vită produce emisii aproximativ egale cu cele ale Indiei și necesită 20 de mii de tone de dioxid de carbon.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
