Unii specialiști spun că varianta Omicron ar putea însemna sfârșitul pandemiei, pentru că, fiind foarte contagioasă, vom ajunge în cele din urmă să avem o imunizare de masă. Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, a explicat la Digi24 cât de viabil este acest scenariu, dar și de ce în timp ce alte țări se confruntă cu un nou val de infectări, România a intrat într-o fază de platou, cu un număr de cazuri în scădere.
„Ce se petrece la noi în momentul de față reprezintă un fenomen epidemiologic la care, de alfel, ne așteptam, și anume consumarea valului pandemic. Urmează o perioadă descrescătoare în ceea ce privește numărul de cazuri zilnice, o perioadă binevenită, dar în același timp o perioadă în care ar trebui să ne pregătim pentru următorul val pandemic, care cu siguranță va veni, această tulpină Omicron se răspândește în mod alarmant comparativ cu tulpina Delta sau cu ce am avut înainte”, a declarat Ștefan Dascălu.
Este un moment de respiro pentru sistemul sanitar, de care ar trebui să profităm. Creșterea capacității de testare și resuscitarea campaniei de vaccinare ar trebui să fie prioritățile României în așteptarea viitorului val pandemic, care va urma după sărbători, este de părere Ștefan Dascălu. „Nu este o prezicere paranormală să spunem că va veni următorul val. Pandemia presupune o periodicitate și trebuie să o gestionăm mai bine”, spune cercetătorul.
De ce depinde sfârșitul pandemiei?
În ceea ce privește sfârșitul pandemiei odată cu apariția variantei Omicron, „aici intervin două aspecte pe care încă nu le cunoaștem complet, și anume cât de infecțioasă este această tulpină nouă - și deja avem dovezi puternice în acest sens - și în al doilea rând, trebuie să ne gândim la simptomatologia cauzată de tulpină”, arată Ștefan Dascălu.
„Dacă este, într-adevăr, o tulpină mai blândă din punctul de vedere al simptomatologiei, nu înseamnă că am scăpat, din contră, dacă este mult mai infecțioasă, același număr de cazuri zilnice severe va fi tradus prin răspândirea acestei tulpini. Deci, practic, din punctul de vedere al sănătății publice și al epidemiologiei, presiunea asupra sistemului sanitar va fi aceeași, dacă virusul se propagă mult mai ușor, chiar dacă în medie cauzează mai puține cazuri severe”, a explicat Ștefan Dascălu.
Ce se întâmplă cu vaccinurile?
Primele date pe care le avem în legătură cu capacitatea sistemului nostru imunitar de a răspunde la această nouă tulpină arată faptul că doar doza 3 își păstrează un răspuns extrem de bun, pertinent, pentru a preveni în marea parte a cazurilor simptomatologia severă. „Dar atenție, și o singură doză, chiar și două doze reușesc să ofere organismului nostru o primă linie de apărare pentru a combate simptomatologia severă și pentru a elimina virusul”, a punctat Ștefan Dascălu, subliniind că vaccinurile reușesc să-și păstreze o eficiență, chiar dacă se insistă că aparent sunt mai slabe și mai puțin eficiente în fața acestei tulpini.
„Practic, o primă linie de apărare o avem și cu această versiune a vaccinurilor și speranța mea este că în cel mai scurt timp vor exista demersuri pentru adaptarea vaccinurilor la tulpinile aflate în circulație, similar modului care se aplică pentru vaccinul antigripal. Ne vom aștepta în viitorul - sper eu - cât mai apropiat să existe vaccinuri specifice pentru tulpina în circulație. Noi în momentul de față încă vaccinăm împotriva tulpinii Wuhan, tulpina inițială, dar din fericire, tehnologia atât ARN mesager, cât și vector viral și restul permite adaptarea lor într-un timp foarte scurt”, a arătat cercetătorul român.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
