Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat sâmbătă că războiul provocat de invazia rusă în Ucraina s-ar putea încheia anul viitor după ce Donald Trump va redeveni preşedinte al SUA şi de la care doreşte să audă "propuneri" care să conducă la acest rezultat, dar care să însemne şi "o poziţie mai fermă" a SUA faţă de Rusia, în timp ce pe frontul din estul Ucrainei trupele ruse şi-au intensificat ofensiva şi continuă să înainteze, relatează agenţiile DPA şi EFE.
"Când se va încheia războiul ? Se va încheia când Rusia va dori să se termine. Când Statele Unite vor adopta o poziţie mai fermă. Când Sudul Global va susţine Ucraina şi va susţine încheierea războiului", a spus Zelenski într-o declaraţie acordată presei străine la conferinţa "Grain from Ukraine" (Cereale din Ucraina), arată Agerpres.
Preşedintele ucrainean s-a arătat încrezător că mai devreme sau mai târziu vor fi luate deciziile care să pună capăt războiului. "Nu va fi un drum uşor, dar sunt încrezător că avem toate şansele să reuşim anul viitor", a susţinut el.
"Suntem deschişi propunerilor din partea liderilor statelor africane, asiatice şi arabe. Aş dori de asemenea să aud propunerile noului preşedinte al SUA şi cred că le vom auzi în ianuarie (când Donald Trump va fi învestit preşedinte al SUA n.red) şi vom avea un plan să terminăm acest război", a indicat Zelenski.
Preşedintele republican ales a promis în campania electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie că, dacă ajunge din nou la Casa Albă, va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar şi financiar cerut de Zelenski. Totuşi, după ce a câştigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina.
Zelenski a avut ultima dată o întâlnire cu Trump la sfârşitul lunii septembrie în SUA, unde preşedintele ucrainean le-a prezentat atunci responsabililor americani ceea ce el a numit "Planul de Victorie" în războiul cu Rusia. Acesta cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
Această ultimă cerere a fost în cele din urmă acceptată săptămâna trecută de preşedintele Biden şi de guvernul britanic, după care au avut loc primele atacuri cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, care a răspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare şi prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreşnik pentru a lovi o infrastructură de producţie militară ucraineană.
În acest timp, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric" oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.
Condiţiile puse deja de Putin pentru o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.
Oficialii militari ucraineni au semnalat sâmbătă lupte intense pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse mai numeroase şi mai bine echipate îşi continuă înaintarea. Statul Major ucrainean a consemnat 194 de asalturi ruseşti în ultimele 24 de ore, mai multe comparativ cu numărul operaţiunilor de acest fel desfăşurate în mod obişnuit.
Numai pe secţiunea frontului din apropierea oraşului Pokrovsk, ce reprezintă un nod logistic cheie pentru trupele ucrainene în provincia Doneţk, au fost consemnate 44 de atacuri ruseşti şi alte 36 pe frontul din apropierea oraşului Kurahove, în sudul căruia armata rusă încearcă să prindă într-un cleşte trupele ucrainene ce riscă să cadă sub încercuire dacă nu se retrag, alte înaintări ale trupelor ruse fiind confirmate şi pe alte sectoare de front în estul Ucrainei.
Mai mult, o sursă militară ucraineană a confirmat că armata ucraineană a pierdut circa 40% din teritoriul pe care l-a ocupat în ofensiva surpriză pe care a lansat-o în august în provincia rusă de graniţă Kursk. Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forţa Rusia să se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decât pe ofensiva din estul Ucrainei. Însă cu toate că armata rusă a mutat în Kursk zeci de mii de soldaţi de pe frontul ucrainean, a reuşit să-şi menţină aici dinamica ofensivei.
Pe de de altă parte, potrivit declaraţiei preşedintelui Zelenski la conferinţa "Grain from Ukraine, atacurile ruseşti cu drone şi rachete au avariat 321 de infrastructuri portuare ucrainene şi 20 de nave comerciale străine, în timp ce Rusia a acuzat folosirea unor astfel de nave pentru transporturi de arme şi muniţii către Ucraina.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
