Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete şi drone continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că, în cazul în care Ucraina nu va triumfa ca stat independent şi suveran, nu se va mai putea vorbi de aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
„Ucraina a făcut progrese semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele şi dronele ruseşti continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura din Ucraina. Asta produce o suferinţă umană enormă, în contextul venirii iernii”, a spus el într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cadrul Alianţei, potrivit Agerpres.
„Miniştrii de externe din NATO au transmis clar că este esenţială continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, în special printr-o apărare aeriană suplimentară”, a mai afirmat Stoltenberg, adăugând că salută „noile angajamente făcute de Aliaţi”.
Şeful NATO a precizat de asemenea că Aliaţii au anunţat contribuţii semnificative la Pachetul NATO de Asistenţă Comprehensivă, oferind Ucrainei ajutor neletal, inclusiv combustibil şi generatoare.
Întrebat când ar putea adera Ucraina la NATO, Stoltenberg a subliniat că „cea mai urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina va triumfa ca naţiune suverană, democrată şi independentă în Europa”.
„Pentru a face asta, trebuie să mobilizăm un sprijin militar, economic, financiar şi umanitar constant şi cât mai mare, iar asta este exact ceea ce facem acum”, a precizat el.
„Dacă Ucraina nu va triumfa ca stat independent şi suveran, atunci chestiunea aderării nu va mai fi deloc în discuţie, pentru că Ucraina nu ar mai fi o ţară candidată”, a spus şeful NATO.
Stoltenberg a insistat că o precondiţie pentru ca aderarea Ucrainei să fie luată în discuţie este ca această ţară „să triumfe”.
El a subliniat totuşi că există multe opţiuni între „nimic şi apartenenţa totală, ceea ce înseamnă că trebuie să dezvoltăm cu Ucraina un parteneriat cât mai strâns, atât politic, cât şi practic”.
„Asta îi va întări instituţiile şi o va ajuta să treacă de la standardele din epoca sovietică privind echipamentele la standardele NATO privind echipamentele. Acest lucru este bun pentru Ucraina, pentru că îi va creşte interoperabilitatea şi o va ajuta să se apropie de aderare”, a spus şeful NATO.
Stoltenberg, despre aderarea Finlandei şi Suediei la NATO
În altă ordine de idei, el a afirmat că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. „Aderarea lor le va face mai sigure, iar Alianţa noastră ar fi mai puternică. Zona euroatlantică ar fi de asemenea mai sigură. Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei”, a declarat Stoltenberg.
El a subliniat că miniştrii de externe din cadrul NATO au discutat de asemenea cu omologii lor din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai Alianţei invitaţi să participe la reuniunea de la Bucureşti, despre „îngrijorările noastre comune privind securitatea” şi despre „mijloacele pentru a ne întări cooperarea”.
„Aliaţii au convenit să accelereze sprijinul corespunzător, inclusiv pentru dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru a-şi îmbunătăţi instituţiile de securitate şi de apărare”, a explicat şeful Alianţei.
Stoltenberg, despre China
În privinţa Chinei, Stoltenberg a spus că Aliaţii au discutat miercuri despre „provocările pe termen lung pe care le reprezintă China la adresa intereselor, valorilor şi securităţii noastre” şi „despre cum trebuie să continuăm să ne consolidăm rezilienţa”.
„NATO este o Alianţă a Europei şi a Americii de Nord. Însă provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm împreună în cadrul NATO”, a adăugat el.
NATO nu vede Beijingul ca pe un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, „inclusiv pentru a transmite poziţia noastră unită în privinţa războiului ilegal al Rusiei din Ucraina”, a subliniat el.
Şeful NATO a precizat că miniştrii de externe au discutat despre „evoluţiile militare ambiţioase ale Chinei, despre progresele sale tehnologice şi despre tot mai numeroasele sale activităţi hibride şi cibernetice”.
„Războiul din Ucraina a demonstrat cât de periculoasă a fost dependenţa noastră de gazul rusesc. Acest lucru ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţele noastre de alte regimuri autoritare, inclusiv China, în privinţa lanţurilor de aprovizionare, tehnologie sau infrastructură. Vom continua, bineînţeles, să facem comerţ şi să avem discuţii economice cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţele noastre. Să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a spus el.
Stoltenberg a declarat, de asemenea, că miniştrii de externe au evidenţiat importanţa de a îndeplini cerinţele NATO privind rezilienţa şi de a menţine avansul tehnologic, precum şi de a întări cooperarea cu partenerii din regiunea Indo-Pacific şi cu Uniunea Europeană.
El a declarat totodată că miniştrii au abordat şi chestiunea terorismului, 1cea mai asimetrică ameninţare la adresa securităţii noastre”, şi au convenit că „trebuie să ne continuăm eforturile pentru a contracara această ameninţare”.
În încheiere, el a mulţumit României pentru „excelenta găzduire” a reuniunii de la Bucureşti. „Acest lucru arată încă o dată angajamentul puternic al României faţă de NATO”, a mai afirmat Stoltenberg.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
