România este o putere militară serioasă, motiv pentru care riscul ca un candidat pro-rus şi sceptic faţă de NATO, Călin Georgescu, să devină preşedinte duminica viitoare derutează alianţa, scrie POLITICO, potrivit News.ro.
România este membră NATO de două decenii şi găzduieşte o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază din Europa a blocului militar. A trimis arme şi muniţii Kievului şi găzduieşte un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul ţării, unde sunt bazate atât forţele române, cât şi americane.
Dar aceste legături internaţionale nu sunt pe placul lui Georgescu, care a condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o „ruşine” naţională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina şi a pledat pentru „înţelepciunea rusă” în modelarea politicii externe, notează POLITICO. În acelaşi timp, adaugă publicaţia, Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianţă.
„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a declarat Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, să nu acceptăm totul. Aşa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru naţional”, a spus câştigătorul turului întâi al alegerilor prezidenţiale.
De ce i-ar fi greu lui Călin Georgescu să scoată România din NATO
Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul ţării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88% susţin apartenenţa la alianţă, potrivit unui sondaj recent, menţionează POLITICO.
Dar în sistemul politic românesc de tip francez, preşedintele este şeful statului, comandantul suprem al forţelor armate şi responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezenţa unui sceptic NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianţă. Georgescu ar putea copia, de exemplu, cartea pe care o joacă premierul ungar Viktor Orbán şi ar putea acţiona ca un „spoiler” pro-Kremlin în cadrul NATO. Prin urmare, o schimbare politică dramatică la Bucureşti ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianţei militare, arată POLITICO.
România, una dintre țările europene care alocă cel mai mult din PIB pentru cheltuielile de apărare
Ţara este unul dintre membrii europeni care alocă cel mai mult din PIB pentru cheltuielile de apărare (2,25% în 2024, pe locul 9), are avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America şi intenţionează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfăşurat trupe atât în Irak, cât şi în Afganistan.
Această putere militară în creştere vine pe fondul a peste două decenii de creştere economică rapidă, care a transformat ţara dintr-o ruină balcanică într-o naţiune din ce în ce mai prosperă, depăşindu-şi chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor.
„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar ţara a făcut paşi spre a fi un furnizor de securitate şi nu doar un consumator de securitate”, spune Anca Agachi, analist politic la think tank-ul RAND.
De la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, şi a contribuit la canalizarea ajutorului internaţional către Kiev. De asemenea, se învecinează cu Marea Neagră - unde ruşii atacă nave civile şi pun mine. Dronele ruseşti au trecut prin spaţiul aerian românesc în drumul lor spre atacarea Ucrainei, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul său.
„Proximitatea faţă de Ucraina a poziţionat România ca un partener logistic vital”, spune Antonia Colibăşanu, analist la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de antrenament pentru piloţii ucraineni de F-16.
România, membru strategic al NATO
Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înfiinţeze patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare de-a lungul flancului estic al alianţei, inclusiv unul condus de Franţa în România. Unitatea, staţionată la Cincu, va deveni o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi SUA.
În plus faţă de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenţionează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilităţi ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldaţi şi civili, dintre care o parte vor fi transferaţi de la baza americană Ramstein din Germania.
„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center şi fost consilier pentru securitate naţională al preşedintelui României.
În primăvara anului viitor, România va găzdui un exerciţiu militar de amploare, denumit „Dacian Spring 2025”, care va testa capacitatea Franţei de a deplasa o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.
Nevoia de modernizare a arsenalului militar
În prezent, Bucureştiul cheltuieşte 2,25% din PIB pentru apărare, peste obiectivul de 2% al alianţei, şi îşi propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor şi la 3% în 2026. Scopul este de a-şi moderniza arsenalul şi de a înlocui echipamentele vechi din era sovietică.
„Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele şi capacităţile la nivelul necesar pentru a reacţiona la şi a descuraja orice război”, spune Iulian Chifu, preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie din Bucureşti şi fost consilier pe probleme de securitate internaţională.
România este puternic dependentă de alte ţări pentru armele cu care să-şi modernizeze forţele.
Bucureştiul este în curs de a achiziţiona 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are sisteme de apărare aeriană Patriot şi M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). Anul trecut, România a achiziţionat două nave din Marea Britanie care pot depista şi distruge mine pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.
Dar aceste eforturi „se confruntă cu întârzieri, deoarece Europa şi Statele Unite se luptă cu întârzierile în livrarea armamentului” cauzate de războiul din Ucraina şi de criza Covid-19, a declarat Colibăşanu. Acesta este unul dintre motivele pentru care România cumpără arme şi din ţări din afara NATO. Este în curs de a achiziţiona 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.
La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producţie de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall intenţionează, de asemenea, să construiască o fabrică majoră de pulbere în ţară.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
