NATO desfăşoară elemente ale forţei sale de reacţie rapidă şi va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană, a anunţat vineri seara secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Agerpres.
''Vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului. "Trebuie să luăm acest lucru în serios şi exact asta facem. Iar acum, pentru prima dată, desfăşurăm forţele de răspuns ale NATO ca parte a unei apărări colective. Şi vorbim de mii de soldaţi, vorbim de capacităţi aeriene şi maritime. Toţi fac parte, de fapt, din forţele operative permanente", a declarat Stoltenberg. El a precizat că este vorba de trupe americane şi europene, în special din Franţa şi Germania.
Summitul NATO desfășurat vineri a urmat reuniunii de joi a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, în cadrul căreia opt naţiuni estice, inclusiv România, au invocat Articolul 4 din tratatul fondator al Alianţei, care prevede consultări în cazul în care oricare dintre aliaţi consideră că integritatea lor teritorială este ameninţată.
''Trebuie să fim pregătiţi să facem mai mult. Chiar dacă asta înseamnă că trebuie să plătim un preţ. Pentru că suntem implicaţi pe termen lung", a mai spus Jens Stoltenberg, referindu-se la sancţiunile economice pe care aliaţii şi Uniunea Europeană le impun Rusiei.
Secretarul general al NATO avertizează: Obiectivele Kremlinului nu se opresc la Ucraina
El a avertizat, de asemenea, că ''obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina'', reamintind că Moscova a cerut garanţii obligatorii că Alianţa nu se va extinde şi mai mult şi că îşi va retrage trupele şi armele la graniţele sale din 1997, an când au aderat mai multe ţări din spațiul est-european, care se aflaseră sub dominația URSS.
La reuniunea de vineri a NATO au fost invitaţi și preşedinţii instituţiilor UE, precum şi Finlanda şi Suedia, deoarece "această criză ne afectează pe toţi", după cum a subliniat Stoltenberg.
Potrivit declaraţiei publicate la finalul summitului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.
Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare.
Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean.
De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.
Ce este forța de reacție rapidă a NATO
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este desfăşurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.
În 2022, comanda NRF este asigurată de Comandamentul JFC Brunssum, comandant fiind generalul Jorg Vollmer. La nivel tactic, Comandamentul JFC Brunssum este sprijinit de numeroase comandamente specifice din state NATO. Componenta terestră este asigurată de Comandamentul de reacţie rapidă de la Lille (Franţa), cea maritimă, de Comandamentul maritim Strike Force din Marea Britanie, iar cea aeriană este gestionată de Comandamentul aerian al NATO de la Ramstein (Germania), sprijinit de Componenta aeriană a forţei (JFAC) din Franţa, scrie Agerpres.
La summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002 a fost anunţată iniţiativa creării Forţei de Răspuns a NATO (NRF), iar conceptul NRF a fost aprobat de miniştrii apărării din statele membre ale Alianţei cu prilejul reuniunii ministeriale din iunie 2003 de la Bruxelles.
Este vorba de o unitate militară care să poată reacţiona prompt în situaţii de criză, acolo unde se înregistrează o ameninţare la adresa intereselor de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capabilităţile NRF au fost testate în timpul amplului exerciţiu Steadfast Jaguar 06, desfăşurat în Insulele Capului Verde în iunie 2006. Locul desfăşurării exerciţiului a fost ales special pentru a demonstra capacitatea conceptului NRF.
Cu prilejul summitului NATO de la Riga, din noiembrie 2006, NRF a fost declarată pe deplin operaţională.
Summitul NATO din Ţara Galilor, din 4-5 septembrie 2014, avea să joace un rol important în ce priveşte transformarea NRF prin stabilirea Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) care să fie capabilă să desfăşoare contingente în câteva zile la adresa oricărei provocări care ar putea apărea.
Reuniunea miniştrilor apărării din 5 februarie 2015 stabileşte că VJTF trebuie să aibă în componenţă o structură terestră de 5.000 de militari la care se adaugă unităţi maritime, aeriene şi de forţe speciale. S-a stabilit de asemenea ca pe baza principiului rotaţiei Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Turcia şi Marea Britanie să îşi asume rolul de conducere operaţională a VJTF.
Reuniunea ministerială a apărării din 24 iunie 2015 stabilea ca NRF să aibă 40.000 de militari.
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO este formată din:
- un element de comandă şi control pentru comanda operaţională, care alternează anual între Comandamentele aliate întrunite de la Brunssum (Ţările de Jos) şi de la Napoli (Italia);
- elementul VJTF care înseamnă o brigadă multinaţională terestră;
- grup de forţe de susţinere care pot fi desfăşurate imediat după activarea VJTF şi care sunt de mărimea a două brigăzi multinaţionale;
- o componentă maritimă; o componentă de luptă aeriană şi de suport aerian;
- o componentă de forţe pentru operaţii speciale şi un ''task force'' de apărare în caz de atac chimic, biologic, nuclear şi radiologic.
NRF a fost desfăşurată cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004 pentru a asigura protejarea spaţiului aerian şi în septembrie acelaşi an pentru securitatea desfăşurării scrutinului din Afganistan. De asemenea, în septembrie şi în octombrie 2005 au fost desfăşurate elemente aeriene ale NRF, care au dus provizii în zonele din Statele Unite ale Americii afectate de uraganul Katrina. Cutremurul devastator din Pakistan, din 8 octombrie 2005, a generat operaţiuni de sprijin logistic pentru autorităţile pakistaneze, astfel că NRF a desfăşurat, în perioada octombrie 2005 - februarie 2006, mai multe misiuni aeriene de furnizare de provizii şi ajutor medical în zonele afectate.
Niciodată însă NRF nu a fost desfășurată pentru apărarea colectivă a statelor membre NATO.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
