Republica Moldova devine un important câmp de luptă strategic în competiţia acerbă dintre Rusia şi Occident. O campanie de dezinformare susţinută de Kremlin s-a intensificat în ultimele luni, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din Moldova. Unul dintre motivele principale ale acestei campanii este faptul că în aceeaşi zi, la 20 octombrie, este programat şi un referendum privind aderarea la UE, scrie Stefan Wolff, profesor de securitate internaţională la Universitatea din Birmingham, într-o analiză publicată de „The Conversation”.
Provocările pentru această ţară mică, situată între Ucraina şi România, sunt complexe. Rusia continuă să alimenteze instabilitatea prin iniţiativele sale persistente de dezinformare, instigarea la proteste antiguvernamentale şi acte de sabotaj şi vandalism. Dacă la acestea se adaugă acuzaţiile credibile de cumpărare de voturi şi eforturile de a pune sub semnul întrebării legitimitatea unui rezultat proeuropean al alegerilor şi referendumului, situaţia din Moldova pare extrem de inflamabilă, arată profesorul Wolff, potrivit News.ro.
Moldova şi-a câştigat independenţa în 1991, după căderea Uniunii Sovietice. Un scurt război civil între guvern şi separatiştii din regiunea estică Transnistria, susţinuţi de rămăşiţele armatei sovietice staţionate acolo, s-a încheiat cu divizarea de facto a ţării. Încercările de a soluţiona acest conflict au înregistrat puţine progrese în ultimele trei decenii. Traiul cu un conflict nerezolvat în interiorul graniţelor sale a încetinit dezvoltarea Moldovei şi a contribuit la problemele sale economice.
Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, care este ferm pro-occidentală, a legat referendumul privind UE de campania sa de realegere. Referendumul ar putea fi cea mai bună şansă a ţării de a se elibera în sfârşit de trecutul său sovietic. Dacă sondajele recente sunt corecte, este probabil ca o majoritate clară a electoratului să voteze „da” pentru aderarea la UE, care ar fi primul pas dintr-un proces îndelungat.
Pentru mulţi moldoveni, aderarea la UE este asociată cu o mai bună dezvoltare economică în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Vizita din 10 octombrie a Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a sugerat că UE ar putea ajuta. Von der Leyen nu a oferit doar sprijin politic pentru Sandu, ci a adus cu ea şi un pachet de sprijin financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani pentru a stimula creşterea economică.
Kremlinul exploatează vulnerabilitatea Moldovei
Dar această viziune conform căreia UE poate ajuta economia Moldovei este contestată vehement de Rusia şi de reprezentanţii săi din Moldova. Aceştia exploatează anxietatea unui număr semnificativ de moldoveni, care consideră că un vot pentru aderarea la UE va forţa ţara să se îndrepte către o inflaţie mai mare, mai multă imigraţie, măsuri anticorupţie politizate, cunoaşterea obligatorie a limbii engleze şi vânzarea terenurilor moldoveneşti către străini.
Problemele interne persistente, cum ar fi economia, au fost ţintite cu abilitate într-o vastă campanie de influenţare susţinută de Kremlin.
De mult timp, Moldova suferă de o lipsă de coeziune socială, politică, instituţională şi teritorială. Ţara are diviziuni sociale semnificative între diferite grupuri etnice şi lingvistice, precum şi diviziuni urban-rural şi bogat-sărac.
Din punct de vedere politic, sistemul de partide rămâne extrem de fracturat şi din ce în ce mai polarizat, neexistând o bază comună în ceea ce priveşte identitatea naţională moldovenească.
Provocările Moldovei
Disputele teritoriale ale Moldovei rămân, de asemenea, o provocare. Acest lucru este cel mai evident în regiunea pro-rusă Transnistria şi în Găgăuzia, dar şi în regiuni distincte din punct de vedere etnic şi cultural, precum Bălţi şi Taraclia.
Aceste regiuni vor necesita o gestionare atentă pentru a preveni o criză politică şi economică majoră după 20 octombrie. Unele dintre reformele din ţară ca parte a procesului de integrare, cum ar fi reglementările UE privind concurenţa, subvenţiile şi accesul pe piaţă, vor avea un cost pe termen scurt pentru Moldova. Moldovenii care se opun orientării spre Vest a ţării sunt susceptibili să exploateze acest lucru în naraţiunile anti-UE.
Până în prezent, operaţiunile de destabilizare ruseşti nu par să fi erodat aspiraţiile europene ale majorităţii moldovenilor. Dar amestecul de dezinformare brutală şi capitalizarea abilă a crizei costului vieţii, care a afectat puternic Moldova ca urmare a războiului împotriva Ucrainei, a oferit Rusiei şi aliaţilor săi instrumente pentru a consolida şi, în unele cazuri, pentru a adânci diviziunile de aici.
Un narativ periculos
O mare parte a campaniei pro-europene a fost încadrată ca fiind anti-rusească. Însă una dintre cele mai inteligente mişcări ale curentului pro-rus este aceea de a sugera că moldovenii pot fi atât prieteni ai Moscovei, cât şi ai Bruxelles-ului, şi nu trebuie să aleagă.
Dacă un guvern Sandu construieşte o alianţă proeuropeană, va dori să obţină sprijin din partea populaţiei vorbitoare de limbă rusă. Acest lucru va fi esenţial atât pentru a contracara eforturile de destabilizare ale Rusiei, cât şi pentru a construi o coaliţie mai largă.
După cum au demonstrat în ultimele două decenii ţările care au aderat deja la UE - de la ţările baltice la Balcani -, procesul de aderare la UE poate contribui la remodelarea instituţiilor politice şi economice şi, în cele din urmă, la crearea unei viziuni mai optimiste asupra viitorului. În mod esenţial, acest lucru nu poate fi oferit în mod credibil majorităţii moldovenilor de către Rusia, care se teme, conchide profesorul Stefan Wolff în analiza sa.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
