Mariupol se află într-o situație dramatică. O localnică, Nadejda Sukhorukova, povestește care este situația din orașul-port ucrainean. Oamenilor care trăiesc în subsoluri le este din ce în ce mai greu să supraviețuiască în lipsă de apă și mâncare, iar polițiștii i-au sfătuit pe locuitorii care întrebau despre înmormântarea celor decedați să le lase trupurile pe balcon.
„Ies afară, între bombardamente. Trebuie să plimb câinele. Tremură și se ascunde după picioarele mele. Îmi vine să dorm tot timpul. Curtea mea, înconjurată de clădiri înalte, este liniștită și moartă. Nu mi-e frică să mă uit în jur.
Vizavi, intrarea în casa 105 arde. Flăcările au mistuit cinci etaje. Focul arde la fel ca într-un șemineu. Ferestrele negre carbonizate au rămas fără geamuri. Perdelele cad din ele ca niște limbi. Mă uit la această imagine calmă și totodată blestemată.
Sunt sigură că voi muri curând. Este o chestiune de câteva zile. În acest oraș, toată lumea așteaptă constant moartea. Sper doar să nu fie prea înfricoșătoare. Acum trei zile, un prieten al nepotului meu mai mare a venit la noi și ne-a spus că stația de pomperi a fost lovită de o bombă. Salvatorii au murit. Brațul, piciorul și capul unei femei au zburat în toate părțile. Visez că părțile corpului meu să rămână la loc, chiar și după bombardament.
La fereastra de la etajul trei văd chipul cuiva care mă urmărește. Se pare că a ajuns să-mi fie frică de oameni.
Mai sunt câțiva oameni aici. Sunt întinși într-o parte a casei și în parcare, acoperiți cu haine. Nu vreau să mă uit la ei. Mi-e teamă că voi vedea pe cineva cunoscut.
Încerc să plâng, dar nu pot. Îmi pare rău de mine, de familia mea, de soțul meu, de vecini, de prieteni. Au trecut două săptămâni și nu-mi vine să cred că a mai existat vreodată o altă viață”, a scris ea.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
