Companii din ţări din întreaga lume cochetează cu ideea de a implementa săptămâni de lucru mai scurte, dar în Grecia angajaţii au fost informaţi că, de acum înainte, pot lucra o a şasea zi, o măsură inedită menită să stimuleze productivitatea într-o ţară cu populaţie în scădere, confruntată cu o criză a muncitorilor calificaţi, relatează The Guardian.
După ce a devansat alte state europene în ceea ce priveşte creşterea economică, Grecia, care s-a aflat cândva în centrul celei mai grave crize financiare de pe continent, a introdus săptămâna de lucru de 48 de ore. Măsura, calificată drept "barbară" de sindicate, intră în vigoare de luni.
"Nu are niciun sens", a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcţionarilor publici Adedy. "Când aproape toate celelalte ţări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcţia opusă", subliniază sindicalistul, potrivit News.ro care citează The Guradian.
"O bombă cu ceas"
Guvernul pro-business al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis susţine că iniţiativa a fost impusă de dublul pericol al scăderii populaţiei şi al lipsei de lucrători calificaţi. Înainte de a anunţa măsura - care face parte dintr-un set mai amplu de legi în domeniul muncii adoptate anul trecut - Mitsotakis a spus că preconizata schimbare demografică a ţării este o "bombă cu ceas".
Într-un exod fără precedent, aproximativ 500 000 de greci, majoritatea tineri cu studii, se estimează că au emigrat după declanşarea crizei datoriilor de la sfârşitul anului 2009, care a durat aproape un deceniu.
Potrivit oficialilor, programul de lucru de şase zile se va aplica numai întreprinderilor private care furnizează servicii 24 de ore din 24. În cadrul săptămânii de lucru prelungite, personalul din anumite industrii şi unităţi de producţie va avea opţiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau un schimb suplimentar de opt ore, recompensat cu un bonus suplimentar de 40% adăugat la salariul zilnic.
Guvernul de centru-dreapta susţine că oricare dintre opţiuni va rezolva problema angajaţilor care nu sunt plătiţi pentru orele suplimentare, abordând în acelaşi timp şi problema omniprezentă a muncii nedeclarate. "Nucleul acestei legislaţii este favorabil lucrătorilor, este profund orientat spre creştere", a declarat Mitsotakis înainte ca parlamentul grec să aprobe legea. "Şi aliniază Grecia cu restul Europei", a adăugat premierul.
Măsura nu convine sidicaliștilor
Dar reacţia a fost dură. Într-o ţară cu o tradiţie aproape inexistentă în ceea ce priveşte inspecţiile la locul de muncă, criticii susţin că reforma îngroapă, în cele din urmă, săptămâna de lucru de cinci zile, nu în ultimul rând pentru că permite angajatorilor să dicteze dacă este necesară o a şasea zi de muncă. Pentru opozanţi, care au ieşit deja în stradă pentru a protesta, reforma erodează protecţia juridică şi reduce drepturile lucrătorilor stabilite de mult timp în numele flexibilităţii.
"În realitate, aceasta a fost adoptată de un guvern angajat ideologic să genereze profituri tot mai mari pentru capital", a declarat Sotiropoulos. "O productivitate mai bună vine cu condiţii de muncă mai bune, o calitate mai bună a vieţii (pentru angajaţi) şi asta, ştim acum, înseamnă mai puţine ore, nu mai multe", arată sindicalistul. Măsura, spune el, a fost posibilă în parte pentru că şi sindicatele şi-au văzut puterea scăzând ca urmare a adoptării de către Atena, afectată de datorii, a unor măsuri de austeritate în schimbul fondurilor de salvare în timpul crizei financiare a ţării. Sindicatele susţin de mult timp că orele suplimentare permit angajatorilor să nu angajeze mai mult personal.
Ce arată studiile despre săptămâna de lucru de patru zile
Programele testate privind săptămâna de patru zile au arătat în mod repetat niveluri mai bune de productivitate, cercetătorii atribuind acest rezultat sporirii puterii de concentrare.
În 2022, Belgia a adoptat o lege pentru a acorda angajaţilor dreptul legal de a-şi împărţi săptămâna de lucru în patru zile în loc de cinci, iar în ţări precum Regatul Unit, Germania, Japonia, Africa de Sud şi Canada au fost realizate programe pilot.
Grecii lucrează deja cele mai multe ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămână, conform Eurostat, agenţia de statistică a UE, deşi sondajele au demonstrat că sunt plătiţi mult mai puţin. Opoziţia de stânga a criticat frecvent "salariile bulgăreşti într-o ţară cu preţuri britanice", afirmând că fenomenul nu a făcut decât să exacerbeze exodul creierelor.
Persoanele pensionate, care au fost, de asemenea, încurajate să lucreze în temeiul legislaţiei, au intervenit în dezbatere. "Ceea ce guvernul spune în esenţă este 'du-te şi lucrează mai mult, vom închide ochii chiar dacă eşti pensionar'", a declarat Grigoris Kalomoiris, care conduce sindicatul profesorilor pensionari (Pesek). "Ştie că majoritatea grecilor, cu un salariu mediu lunar de 900 de euro, pot supravieţui doar până la data de 20 a lunii. Această ultimă măsură barbară nu va rezolva problema fundamentală a deficitului de forţă de muncă şi mulţi dintre noi considerăm că este foarte nedreaptă faţă de tinerii greci şomeri care s-ar putea să nu aibă niciodată un loc de muncă", susţine Kalomoiris.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
