Premierii ungar şi polonez, alături de aliaţii lor europeni de extremă dreapta şi conservatori, i-au îndemnat sâmbătă, la Madrid, pe europeni să fie solidari în criza din jurul Ucrainei, într-o declaraţie de care lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, s-a delimitat, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Acţiunile militare ale Rusiei la frontiera estică a Europei ne-au adus în pragul unui război”, se afirmă în declaraţia finală a reuniunii. „Solidaritatea, determinarea şi cooperarea în materie de apărare între naţiunile Europei sunt necesare în faţa unor asemenea ameninţări”, continuă textul, care, pe de altă parte, denunţă „ineficienţa diplomaţiei UE”.
Marine Le Pen, lidera partidului francez Adunarea Naţională (RN) şi candidată în alegerile prezidenţiale din Franţa, a refuzat să parafeze declarația, deranjată de acest fragment. „Noi nu avem aceeaşi poziţie asupra dosarului ucrainean”, a explicat Le Pen.
Situaţia din Ucraina a fost unul dintre subiectele principale ale reuniunii de la Madrid. În timp ce Franţa menţine discuţiile cu Moscova, în încercarea de a calma situaţia, iar Germania refuză să livreze arme Ucrainei, premierii ungar şi polonez le-au cerut aliaţilor din tabăra suveranistă şi de extremă dreapta să facă front comun.
„Am încercat, noi, ungurii şi polonezii, să le explicăm prietenilor noştri că atunci când trăieşti la Madrid ceea ce se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană nu are consecinţe imediate, dar pentru noi, care trăim în Europa Centrală, aceasta este o problemă foarte importantă”, a spus Orban. „Prin urmare, cerem tuturor partidelor prezente aici să pledeze în favoarea păcii şi detensionării”, a adăugat premierul Ungariei, care săptămâna viitoare merge la Moscova și se va întâlni cu Vladimir Putin.
Naționaliștii nu reușesc să cadă de acord
Aceste formaţiuni politice naționaliste, iliberale sau extremiste din Europa s-au mai reunit în decembrie la Varşovia, în speranța că vor reuși să-și construiască un grup comun în Parlamentul European.
Criticând politica privind migraţia şi cea energetică a UE, aceste partide au denunţat în declaraţia lor „ameninţarea” transformării UE într-un „super-stat federalist încărcat de ideologie”, care se opune „suveranităţii naţionale”. Ele au denunţat de asemenea „atacurile motivate politic ale Bruxelles-ului împotriva Poloniei şi Ungariei”.
În prezent, partidele suveraniste sunt scindate la Strasbourg în două grupuri distincte. Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) a Marinei Le Pen şi Liga din Italia fac parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Lege şi Justiţie (Polonia), Vox (Spania) şi Fratelli d'Italia sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Partidul Fidesz al lui Viktor Orban, care s-a retras în martie din grupul Partidului Popular European (PPE), este în căutarea altor parteneri.
Polonia şi Ungaria sunt ameninţate de un mecanism al Uniunii Europene ce permite suspendarea fondurilor europene în caz de încălcare a principiilor statului de drept, din cauza disputelor lor recurente cu Brexellesul asupra respectării valorilor considerate fundamentale în cadrul UE.
Varşovia şi Budapesta au sesizat amândouă justiţia pentru a anula aplicarea acestui mecanism, intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021, însă niciodată utilizat până acum, iar decizia Curţii de Justiţie a UE va fi cunoscută pe 16 februarie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
