Lupta împotriva demenţei ar trebui să înceapă de la 40 de ani, sugerează oamenii de ştiinţă. Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăţi sănătatea creierului ne-ar putea ajuta pe măsură ce îmbătrânim.
Conform unui număr tot mai mare de cercetări, la mijlocul vieţii, şi nu la 70 sau 80 de ani, încep să apară modificări ale creierului care pot deschide calea spre demenţă senilă și boala Alzheimer.
Exerciţiile fizice regulate, somnul suficient şi activităţile care menţin creierul stimulat sunt toate măsuri care pot ajuta la combaterea demenţei mai târziu în viaţă.
„Vârsta mijlocie este un moment oportun pentru a face alegeri în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi pentru a obţine un rezultat care va aduce un randament enorm la bătrâneţe”, spune Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi neuroştiinţă la Universitatea Duke, arată News.ro.
Tot mai mulţi oameni de ştiinţă caută indicii prin studierea creierului la vârsta mijlocie, a spus la rândul său Ahmad Hariri, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Duke.
Aproape şapte milioane de americani au boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demenţă, potrivit Asociaţiei Alzheimer. Se aşteaptă ca această cifră să crească la aproape 13 milioane până în 2050.
„O interpretare rezonabilă a acestor eşecuri este că intervenţiile au fost încercate prea târziu, după ce afectarea creierului era deja extinsă”, spune Hariri.
Ce se întâmplă cu creierul la mijlocul vieţii
Pe măsură ce numărul persoanelor care ar putea dezvolta demenţă creşte, tot mai mulți oameni devin îngrijoraţi în legătură cu propriile riscurile mai târziu în viaţă. Medicii şi oamenii de ştiinţă se concentrează îndeaproape şi asupra acestui aspect.
Unele părţi ale creierului încep să se transforme mai repede la vârsta mijlocie, în special hipocampusul, care este important în amintirea evenimentelor de zi cu zi, spune Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda şi autor al unui studiu privind îmbătrânirea creierului, publicat în martie, în revista Trends in Neurosciences.
La 40 şi 50 de ani, materia albă din creier – conexiunile dintre zonele creierului – îşi diminuează volumul, spune Dohm-Hansen. Acest lucru duce probabil la o viteză de procesare mai mică, ceea ce ar putea avea efecte suplimentare asupra cogniţiei, spune el.
În plus, proteinele se pot acumula în sânge, rezultând o inflamaţie de grad scăzut care poate afecta capacitatea hipocampusului de a codifica şi stoca informaţii noi, sugerează el.
Oamenii îşi păstrează abilităţile bazate pe limbajul verbal toată viaţa, spune Moffitt. Dar viteza cu care procesează informaţiile şi capacitatea de a rezolva noi probleme de logică şi raţionament se diminuează treptat odată cu înaintarea în vârstă.
Cercetările sale au descoperit că anumite grupuri de persoane îşi pierd mai repede funcţiile cognitive la vârsta mijlocie. Printre acestea se numără persoanele care au început să consume canabis sau tutun în adolescenţă şi au continuat și la 40 de ani, precum şi cele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge.
Dar chiar şi în afara acestor grupuri, creierul poate îmbătrâni mai repede, de la 40 - 50 de ani, ceea ce, potrivit cercetărilor, poate avea legătură cu dezvoltarea demenţei mai târziu în viaţă.
Femeile aflate la jumătatea vieţii se confruntă cu complicaţiile suplimentare ale tranziţiei la menopauză, în timpul căreia schimbările bruşte ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul, spune Jessica Caldwell, director al Centrului de prevenire a bolii Alzheimer pentru femei de la Clinica Cleveland din Las Vegas. Creierul unei femei se poate adapta la aceste schimbări, dar oamenii de ştiinţă încă studiază cum se întâmplă acest lucru şi care este impactul final.
Nu toată comunitatea ştiinţifică este de părere că vârsta mijlocie este un punct de cotitură brusc în ceea ce priveşte sănătatea creierului.
Viteza de procesare este funcţia cognitivă care scade cel mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar acest declin are loc treptat şi variază de la o persoană la alta, spune dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.
Ce e de făcut? Sănătatea creierului şi cea a inimii sunt strâns legate
Menţinerea unei inimii sănătoase la mijlocul vieţii este cea mai bună modalitate de a evita declinul cognitiv, spune Knopman. Sănătatea creierului şi cea a inimii sunt strâns legate.
Aceleaşi lucruri care pot duce la blocarea arterelor către inimă pot afecta arterele către creier, împiedicând fluxul sanguin şi livrarea de oxigen.
Nu există modalităţi garantate de a preveni demenţa, dar paşii care ajută atât creierul, cât şi inima includ exerciţii fizice regulate, o dietă sănătoasă şi lipsa fumatului, precum şi încercarea de a evita apariţia unor afecţiuni precum diabetul, tensiunea arterială şi colesterolul ridicate, obezitatea, apneea obstructivă în somn.
Pentru pacienţii de vârstă mijlocie, medicii se concentrează adesea pe accentuarea schimbărilor în stilul de viaţă, cum ar fi dieta şi exerciţiile fizice, pentru a gestiona tensiunea arterială şi riscul de diabet, spune Caldwell. Dar aceşti paşi sunt la fel de importanţi pentru sănătatea creierului în continuare.
„O dietă alimentară mai hrănitoare, practicarea de exerciţii fizice şi un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului”, spune Caldwell.
De asemenea, este important să rămânem activi şi implicaţi din punct de vedere social şi mental, spune Knopman.
„Există beneficii ale muncii într-un mediu provocator – stimulează creierul – şi pare să fie asociat cu rezultate mai bune”, spune el.
Nu există niciun motiv pentru a aştepta până la jumătatea vieţii ca să începem să facem aceste îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sănătatea, notează Kristine Beate Walhovd, cercetător în psihologie la Centrul pentru schimbările de pe parcursul vieţii în creier şi cogniţie, de la Universitatea din Oslo, Norvegia.
Multe dintre schimbările de stil de viaţă care vă vor pune pe o cale mai bună la bătrâneţe pot începe înainte de jumătatea vieţii, notează ea.
Citește și:
De ce e extrem de important să te speli pe dinți înainte de culcare. Ce se întâmplă în timpul nopții
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
